Noua Lege a pensiilor creste riscurile fiscale, si asa ridicate, si pune noi presiuni asupra ratingului de tara al României, care în prezent este la „BBB minus”, ultimul calificativ din categoria investment grade, cu perspectiva stabila, au declarat pentru Bloomberg analistii de la Moody’s Investors Service si Fitch Ratings.
Legea, care a fost aprobata luni seara de Parlamentul de la Bucuresti, dar care are nevoie sa fie promulgata de presedintele Klaus Iohannis, include doua majorari de pensii anul viitor si are un impact bugetar estimat de 0,6- din PIB în 2024, potrivit ministrului Muncii, Simona Bucura-Oprescu. Pentru 2025, impactul este si mai mare, de 1,7- din PIB, ceea ce creste „deficitul fiscal si asa ridicat al României”, fiind un element negativ la adresa ratingului suveran, sustine analistul sef de la Moody’s, Petter Bryman.
Aceste masuri vor avea un impact negativ asupra „accesibilitatii datoriei pâna la finele acestui deceniu, slabind soliditatea fiscala a României în urmatorii ani”, apreciaza Bryman. România are probleme în a tine deficitul bugetar pentru acest an la aproximativ 5,5- din PIB, dupa ce tinta initiala, de 4,4- din PIB, s-a dovedit una nerealista în contextul în care veniturile au crescut mai putin decât se anticipa, iar cheltuieile au fost mai mari. Guvernul de la Bucuresti a aprobat deja trei pachete de reduceri de cheltuieli în acest an si mizeaza pe combaterea evaziunii fiscale si digitalizarea ANAF pentru a îmbunatati gradul de colectare.
„În absenta oricaror masuri de compensare, relaxarea fiscala neasteptata va submina credibilitatea strategiei fiscale a României, în special angajamentul de a aduce deficitul bugetar sub 3- din PIB”, a apreciat si analistul Fitch, Gergely Kiss. „Pierderea credibilitatii si deficitele fiscale mari si persistente, cum s-a întâmplat în 2023, pot conduce la o traiectorie mai nefavorabila a datoriei. Asta ar putea fi negativa pentru ratingul de tara”, adauga Gergely Kiss.
România este vizata de o procedura UE de deficit excesiv înca de dinainte de pandemie si noua Lege a pensiilor ar putea mentine deficitul la aproximativ 6- din PIB în 2024 si 2025, potrivit analistului sef de la Moody’s, Petter Bryman. Presiunile fiscale sunt asteptate sa creasca anul viitor, când în România vor avea loc patru runde de alegeri, inclusiv cele parlamentare si prezidentiale. Asta face „mai putin probabil ca Guvernul sa fie în masura sa creasca taxele sau sa reduca cheltuielile dincolo de ceea ce este deja planificat în anul urmator, pentru a finanta majorarea pensiilor”, a subliniat Bryman.
Plenul Camerei Deputatilor a adoptat, luni, proiectul Legii pensiilor, elaborat de Guvern. S-au înregistrat 199 de voturi „pentru”, 39 de voturi „împotriva” si 17 abtineri.
În raportul Comisiei de munca a Camerei Deputatilor se subliniaza ca proiectul de lege are ca obiect de reglementare „crearea cadrului legal pentru asigurarea unui sistem de pensii sustenabil din punct de vedere financiar, prin instituirea unei formule de calcul bazate pe numarul de puncte realizat de fiecare beneficiar, potrivit principiului contributivitatii, a unui mecanism de indexare a pensiilor clar si corelat cu realitatile economice”.
Proiectul vizeaza întarirea principiului contributivitatii astfel încât cuantumul pensiei sa reflecte activitatea profesionala si contributia la sistemul public de pensii, în raport de veniturile realizate de asigurat. De asemenea, proiectul urmareste asigurarea unor pensii adecvate si echitabile pentru toti beneficiarii sistemului public de pensii, precum si introducerea unui nou principiu al sistemului public de pensii si anume principiul stabilitatii asigurarii la sistemul public de pensii.
Conform proiectului, de la 1 ianuarie 2024 se majoreaza cu 13,8- punctul de pensie, de la 1.785 de lei la 2.032 de lei, iar de la 1 septembrie 2024 pensiile se majoreaza în urma recalcularii dupa noua formula. Dreptul la pensie se obtine dupa minim 15 ani de contributii, fara a fi luate în calcul perioadele necontributive asimilate (studii universitare, stagiul militar, concediul medical, somajul, deportarea, prizonieratul sau detentia politica). Totodata, urmeaza sa se egalizeze treptat, pâna în 2035, vârsta de pensionare pentru femei si barbati la 65 de ani, se arata în proiect.
Deputatii din Comisia de munca au introdus un amendament potrivit caruia beneficiaza de încadrarea în locurile de munca în conditii speciale si activitatile din unitatile de productie a energiei electrice în termocentralele pe baza de carbune, incluzând si unitatile de extractie a carbunelui, pentru personalul implicat direct si nemijlocit în utilizarea procedeelor si utilajelor specifice productiei energiei electrice si extractiei carbunelui. Proiectul Legii pensiilor a fost adoptat saptamâna trecuta si de Senat, iar Camera Deputatilor este for decizional în acest caz.
SURSA: Agerpres