Publicitate

Ultimele alegeri lasa Statele Unite într-o pozitie destul de subreda, cu un presedinte slab si impopular, o stânga tot mai radicalizata care beneficiaza de intrarea lui Donald Trump în cursa pentru alegerile prezidentiale din 2024, si mari tensiuni în societate.
Un fenomen periculos, alimentat de nemultumirile unei parti a populatiei fata de maniera radicalizata în care Democratii guverneaza în unele state americane (multi vorbesc de pilda despre California sau Illinois ca despre niste state socialiste), este migratia masiva din ultimii ani dinspre statele Democrate catre cele Republicane, mai bine administrate. De pilda, doar în 2019, peste 560 de mii de americani au venit în Florida, în timp ce California, care promoveaza printre cele mai radicale politici stângiste, a pierdut 660 de mii de locuitori care s-au îndreptat în special catre Florida si Texas. Mai ales orasele conduse timp de decenii de liberali au înregistrat hemoragii masive de populatie (6,3 procente pentru San Francisco, 3,5 procente pentru New York, 2,9 procente pentru Boston si Washington). Ori, asta alimenteaza tot mai mult discutia privind o posibila secesiune a Statelor Unite. Un sondaj YouGov din 2021 releva ca 37 procente dintre americani împartasesc aceasta idee (în sud 67 procente dintre Republicani si 50 procente dintre independenti).

Daca însa ne întoarcem la peisajul post-electoral american de acum, concluzia de baza este aceea ca asteptatul „val rosu” (culoarea Republicanilor), unii vorbeau chiar despre un adevarat tsunami, nu s-a produs în ciuda unui presedinte în functie extrem de nepopular si a faptului ca 70 procente dintre americani cred ca tara lor merge într-o directie gresita. Interesant este si faptul ca, desi au obtinut cu circa 4 procente în plus la votul popular (de regula era invers), Republicanii au pierdut Senatul si au obtinut abia o majoritate minuscula în Camera Reprezentantilor.

Mass-media, dar si o parte a elitei Republicane pun insuccesul pe seama lui Donald Trump, care tocmai si-a anuntat intentia de a participa la alegerile prezidentiale din 2024. O justificare nu lipsita de temei. Trump stârneste imense pasiuni, si pozitive, dar si negative, nu doar printre simpatizantii Democrati, ci si printre independenti – care reprezinta cam o treime din electorat. În acest context sunt si acuzele ca multi dintre candidatii sprijiniti de el au pierdut alegerile.

Însa lucrurile sunt mai complicate. Pe de o parte Democratii au avut la dispozitie de trei ori mai multi bani ca Republicanii. Unii s-ar putea sa vada aici o surpriza pentru ca traditional mediul de afaceri avea simpatii de dreapta. Însa lucrurile s-au schimbat radical între timp. Multe corporatii, de la Disney, la gigantii IT din Silicon Valley si bancile de pe Wall Street, au devenit „woke”, au trecut cu arme si bagaje în tabara Democrata.

Dar poate mai importante sunt însa schimbarile structurale din societatea americana. Chiar daca nemultumirile legate de inflatie si impactul globalizarii i-au facut pe multi sa voteze la ultimele alegeri cu Republicanii este vizibila o deplasare semnificativa spre stânga. Sondajele facute la iesirea de la urne privind atitudinea publicului fata de o serie de teme majore ilustreaza din plin acest aspect. De pilda, sprijinul majoritar pentru legalizarea consumului de marijuana la nivel federal. Dar cel mai relevant este felul în care americanii se raporteaza fata de interventia statului, un guvern atotputernic fiind favorizat de stânga. Ori, daca cu doar 12 ani în urma, în 2010, 56 de procente dintre americani considerau ca guvernul se implica prea mult în viata lor si 38 de procente ca o face prea putin, astazi raportul s-a inversat complet, este de 46 de procente la 54 de procente. Populatia Statelor Unite începe astfel sa semene tot mai mult cu cea din Europa, unde exista în mare parte guverne supradimensionate si economii ramase în urma nu doar a Americii, ci si a Chinei. Ceea ce înseamna ca America abordeaza competitia geopolitica cu China cu o societate mai putin dinamica si mai putin competitiva.

În afara de asta, desi Donald Trump, dincolo de probleme sale de personalitate, a promovat în mandatul sau o serie de politici cu impact pozitiv, de pilda reglementari pentru mediul de afaceri, bineînteles reversate imediat de Joe Biden, implicarea sa în viitoarele alegeri prezidentiale din 2024 este contraproductiva. Pe de o parte pentru ca energizeaza stânga radicala care devine tot mai influenta în Partidul Democrat. Iar pe de alta pentru ca submineaza masiv sansele Republicanilor, care spre deosebire de Democrati au o galerie de lideri remarcabili, de a câstiga Casa Alba în 2024. Pentru ca sansele lui Trump de câstig sunt aproape inexistente din cauza pierderii voturilor independentilor. În plus, nu este deloc exclus ca în conditiile în care nu ar câstiga investitura Partidului Republican (o serie de sondaje recente îl favorizeaza în acest moment pe Ron Desantis, guvernatorul Floridei), Donald Trump sa concureze independent. Ceea ce ar fi fatal pentru sansele Republicanilor. S-ar repeta situatia din 2002 când candidatura independenta a lui Ross Perrot i-a oferit lui Bill Clinton victoria pe tava în fata presedintelui în exercitiu de atunci, George Bush.

Citește toată știrea

Alegeri americane (II)
Publicitate