“Ziarul de Iasi” continua seria dezbaterilor în contextul alegerilor academice din universitatile iesene. Mai jos prezentam un articol primit la redactie de la Prof. univ. dr. Tudor Luchian. Invitam si alti candidati sa participe la aceste dezbateri!
Desi nu-mi propusesem sa abordez în acest document, deloc facila analiza a erorilor de întelegere, aplicare si valorizare a diferitelor criterii de accedere în varii clasamente academice internationale, voi face o scurta divagatie, sper utila.
Chiar daca poate parea contra-intuitiv – un candidat la functia de ‘Rector’ ar trebui sa exploateze spre beneficiul personal orice reflexii aparent pozitive din institutie – nu pot aprecia, sincer fiind cu mine si respectând în acelasi timp inteligenta si discernamântul colegilor mei – o stire relativ recenta care sublinia pâna la exagerare un gând ce se dorea transmis cam asa: ‘suntem si noi (UAIC), în sfârsit, într-un clasament ! ‘ Argumentul foarte scurt ar fi urmatorul: este mai benefic pentru traseul profesional al oricui sau traiectoria de dezvoltare institutionala, sa se materializeze raportarea la adevaratele repere de performanta si nu sa se caute cu obstinatie identificarea unei nise (e.g, clasamente obscure) în care devenim fruntasi. Printr-o analogie simplicatoare, în mod sigur echipa de pe pozitia 25 din cursele de Formula 1 s-ar plasa pe locul 1 sau 2 într-o cursa de Formula 5 (daca exista asa ceva)..dar are oare asta vreo relevanta în liga celor cu adevarat mari?
Într-un cadru de gândire si actiune matur si pragmatic si mai ales cu o viziune care sa priveasca dezvoltarea pentru viitorii ani si nu ‘marcarea unui gol’ într-o competitie trecatoare, orice raportare critica si, de ce nu, auto-critica, la clasamentele academice utilizate de ‘liga celor mari’, ar trebui sa vizeze masuri concrete pentru relansarea institutionala, exclusiv pentru beneficiul studentilor, al absolventilor si reputatiei individuale. Ca si cadru didactic activ inclusiv pe palierul educatiei academice asociate ciclurilor de studii masterale si doctorale si, cu siguranta în asentimentul celor mai multi colegi, am fost dezamagit nu doar de orizontul limitat în care s-a abordat dezvoltarea institutionala pe respectivele paliere, dar mai ales de aparenta negare (sau pur si simplu neîntelegere? ) a unor disfunctionalitati organice. Evident, si în ‘sprijinul’ celor implicati, daca nu vezi probleme, chiar nu ai motive sa elaborezi solutii..
Institutia noastra este clasificata ca ‘universitate de cercetare avansata si educatie’ si evident, ne mândrim cu asta. Trebuie însa sa întelegem – si acum ma refer mai ales la colegii care nu au vazut probleme, deci nu au avut nevoie sa propuna solutii – ca sintagma ‘cercetare avansata’ din titulatura de mai sus nu are întelesuri distincte în diferite centre universitare din România sau în familia academica din Uniunea Europeana. În toate asociatiile universitare de prestigiu, activitatile asociate cercetarii avansate se regasesc printre cele situate la fundamentul existentei de facto a unei institutii de învatamânt superior cu o asemenea misiune, fiind sustinute si încurajate ca atare. În toate aceste asociatii academice, nu neaparat de elita însa realiste si pragmatice prin raportarea la asteptarile societatilor si economiilor bazate pe cunoastere si descoperire, cercetarea stiintifica avansata chiar începe pentru studenti în timpul programelor academice de masterat si îsi atinge apogeul în timpul studiilor doctorale. În toate aceste asociatii academice, simpla existenta a unor programe analitice specifice sau detalieri birocratice necesare, solicitate de diferite organisme de control sau finantatoare, nu genereaza fuziunea de întelesuri si consecinte dintre sintagmele ‘universitate’ si ‘cercetare avansata’. Doar includerea unor astfel de cuvinte (‘cercetare avansata’) sau întelesuri asociate acesteia în documente oficiale, ne-urmata fiind actiunea de masuri cu adevarat productive, de sustinere a respectivelor demersuri de educatie universitara, nu poate sa produca schimbari de paradigma pe respectivul palier sau sa genereze cunoastere de care este nevoie. În sprijinul acestei asertiuni, îndrum cititorul sa revada pozitionarea institutiei noastre în clasamente academice cu adevarat relevante, alaturi de alte universitati din România ce se supun acelorasi legi, reguli, regulamente sau cutume istorice sau sociologice.
În acest cadru enuntat relativ sumar în expunerea de argumente de mai sus, parte dintre solutiile pe care le propun în calitate de candidat la functia de ‘Rector’ al Universitatii ‘Alexandru I. Cuza’ si pe care ma astept sa le dezbat colegial si pragmatic cu întreaga comunitate academica, si în special cu membrii Senatului universitatii noastre, sunt:
Operationalizarea unui sistem competitional de granturi interne, accesibil conducatorilor de doctorat, pentru sustinerea activitatilor specifice doctoranzilor aflati în coordonare;
Prin dialog continuu si pragmatic cu Senatul universitatii, consiliile facultatilor, ale scolilor doctorale sau ale departamentelor, se va viza operationalizarea si optimizarea normelor universitare mixte cuprinzând activitati didactice si de cercetare stiintifica, construite legal, cu sprijin, cerinte si asteptari institutionale particulare;
Instituirea unui sistem de sustinere financiara interna, care sa faciliteze activitati experimentale si teoretice punctuale, utile în procesul de învatare si creatie intelectuala specific programului de studii, sa augmenteze atractia, curiozitatea, interesul si motivatia studentilor pentru creativitatea stiintifica;
Realizarea si actualizarea unei baze de date dedicate studentilor masteranzi si doctoranzi, care sa releve atât abilitatile stiintifice specifice, cât si disponibilitatile sau calitatile pentru abordarea unor probleme conexe, care sa serveasca în principal viitorilor angajatori în identificarea si selectia angajatilor pe baza unor competente clar definite, ce pot servi proiectelor anagajatorului;
Dotarea laboratoarelor didactice si de cercetare aferente ciclurilor de studii masterale si doctorale, cu echipamente moderne, racordate la noile tendinte tehnologice;
Implementarea pe scara cât mai larga si în varii domenii academice a instrumentelor informatice bazate pe inteligenta artificiala si învatare automata, pe platforme academice existente (e.g., Mathematica, Matlab, Python) sau elaborate în universitate, în cadrul colectivelor specializate de la Facultatile de Informatica, Matematica, Economie si Administrarea Afacerilor, Fizica, pentru întelegerea, asimilarea si utilizarea profesionista a acestor puternice si în curând ubicue paradigme de învatare si descoperire;
Crearea unor incubatoare de învatare asociate orelor clasice de seminar sau chiar laboratoare didactice – inclusiv dupa modelul oferit de Platforma ‘Business to Education’ (B2E) existenta la Facultatea de Economie si Administrare a Afacerilor – în cadrul carora studentii vor fi încurajati sa-si antreneze si dezvolte gândirea critica polarizata pe rezolvarea unor problematici concrete, creativitatea în actiune si, nu în ultimul rând, spiritul antreprenorial;
Instrumente care sa recunoasca si sa premieze exclusiv activitatile didactice si administrative-suport actului de predare, sau care sa rasplateasca exclusiv activitatea derulata în registrul cercetarii stiintifice. Ca un exemplu concret, voi propune introducerea unor criterii noi, simple si clare în pachetele de informatii asociate analizei individuale pentru gradatii de merit, pe care le doresc diferentiate în functie de activitatea principala desfasurata (mai ales activitati didactice sau mai ales cercetare stiintifica, si minimizarea altor actiuni asociate prin fisa postului functiilor de conducere);
Profesor univ. dr. Tudor Luchian