Publicitate

Alianta Româna a Universitatilor de Tehnologie (ARUT), asociatia ce reprezinta interesele a peste 80.000 de studenti din cinci universitati tehnice, îsi exprima profunda îngrijorare cu privire la derapajele din ultima perioada din spatiul public în contextul dezbaterilor privind noua lege a educatiei.
ARUT a luat act de declaratiile domnului prof.dr. Marian Preda, rectorul Universitatii din Bucuresti, declaratii lipsite de colegialitate, de respect pentru procesele democratice, folosind date neadevarate si o evidenta ignorare a realitatilor sistemului de învatamânt superior din România.

Astfel de „propuneri” si „analize”, care vizeaza resetarea aleatorie, fara baze stiintifice, a mecanismelor de functionare a sistemului de învatamânt din România, nu reprezinta decât încercari de justificare a lipsei de respect fata de celelalte universitati, si vizeaza un singur scop, atragerea, prin orice mijloace, a unor resurse financiare suplimentare catre Universitatea din Bucuresti.

Desconsiderarea eforturilor universitatilor noastre de a consolida mediul academic, pe baza principilor de etica si respect reciproc, este de neacceptat.

ARUT reprezinta cele mai importante universitati tehnice din România, Universitatea POLITEHNICA din Bucuresti, Universitatea Tehnica din Cluj Napoca, Universitatea „Gheorghe Asachi” Iasi, Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti, Universitatea Politehnica din Timisoara, universitati puternic angrenate în dezvoltarea economiei si societatii românesti, dar si a sistemului de învatamânt din Spatiul European al Învatamântului Superior, fiind TOATE recunoscute la nivel international ca universitati de elita. TOATE universitatile membre

ARUT sunt parte a unor consortii europene, ARUT fiind singurul consortiu în care toti membrii fac parte din aliante de universitati europene. Universitatile din ARUT reprezinta poli de excelenta în cercetare, în România si în spatiul european, fiind acele institutii care atrag cele mai mari fonduri din programele cadru de cercetare ale Uniunii Europene.

Având în vedere eforturile de peste o suta de ani a comunitatilor academice din universitatile noastre de desfasura un proces didactic de înalta calitate, de a raspunde provocarilor societatii si economiei, de a dialoga permanent, deschis si constructiv cu întreaga societate, ARUT solicita tuturor actorilor implicati în dezbaterea privind legea educatiei o conduita bazata pe respectul fata de toate institutiile de învatamânt superior, indiferent de domeniile stiintifice pe care le abordeaza, toate având importanta lor în societate.

Având în vedere toate aceste aspecte si pentru o corecta informare a opiniei publice, universitatile membre ARUT doresc sa prezinte realitatea, corectând erorile lansate în spatiul public.

1. Cu privire la lipsa de reprezentare universitatilor din CONSORTIUL UNIVERSITARIA în conducerea CNR.

Consiliul National al Rectorilor (CNR) este organizatia reprezentativa la nivel national, european si international ce reuneste rectorii universitatilor din România conform unui model recunoscut international.

CNR este o organizatie similara cu celelalte organizatii ale rectorilor din Europa, reunite în European University Association (EUA). În cadrul acestei asociatii, toate universitatile sunt egale, respectându-se astfel regulile democratice si valorile europene. Conducerea CNR este asigurata de catre Biroul Permanent (BP) al CNR, ales prin VOT SECRET de catre toti membrii CNR. Din Biroul Permanent fac parte 19 membrii, distribuiti în functie de consortiile universitare astfel:

– UNIVERSITARIA – 6 membri

– ARUT – 3 membri

– Consortiului Universitatilor de Medicina si Farmacie (UMF) – 2 membri

– Consortiului ACADEMICA PLUS – 2 membri

– Consortiul universitatilor private – 2 membri

– Consortiul USAMV – 1 membru

– Consortiul universitatilor de ARTE – 1 membru

– Consortiul universitatilor MILITARE – 1 membru

– Universitati neafiliate – 1 membru.

Astfel, 6 din cei 19 membrii ai Biroului permanent CNR sunt din UNIVERSITARIA, acesta fiind Consortiul cu cea mai mare reprezentare.

2. În ceea ce priveste reprezentarea universitatilor din UNIVERSITARIA la nivelul consiliilor consultative ale ministerului

Citam:

„O simpla listare a tuturor functiilor importante de la vârful institutiilor din învatamânt superior si cercetare si din institutiile consultative este relevanta pentru acest monopol, pentru aceasta concentrare nedemocratica, inechitabila a puterii de decizie.”;

„Avem doua mari universitati din Bucuresti, Universitatea din Bucuresti si ASE, … nereprezentate deloc”;

„o problema majora pe care am încercat sa o amelioram prin propunerea Consortiului Universitaria de numire a membrilor comisiilor consultative, astfel încât sa reprezinte toate domeniile fundamentale de studii, toate consortiile universitare”

Care este realitatea:

– Consiliul National de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare (CNATDCU) – condus prin rotatie de catre domnii prof. Mircea Dumitru sau Marius Andruh profesori la Universitatea din Bucuresti – CONSORTIU UNIVERSITARIA ;

– Consiliul National de Statistica si Prognoza a Învatamântului Superior (CNSPIS) – condus de domnul prof. Bogdan Murgescu pâna 2021 iar în prezent de catre domnul prof. Vasile Strat de ASE – CONSORTIU UNIVERSITARIA ;

– Consiliul de etica si management universitar (CEMU) – condus de catre domnul prof. Ciprian Preda (Universitatea de Vest din Timisoara – CONSORTIU UNIVERSITARIA );

– Consiliul National pentru Finantarea Învatamântului Superior (CNFIS) – condus de catre doamna prof. Claudia Popescu (Universitatea POLITEHNICA din Bucuresti – ALIANTA UNIVERSITATILOR DE TEHNOLOGIE DIN ROMANIA (ARUT));

– Consiliul National al Cercetarii Stiintifice (CNCS) – condus de catre domnul prof. Alexandru Babes (Universitatea din Bucuresti – CONSORTIUL UNIVERSITARIA);

– Colegiul consultativ pentru cercetare-dezvoltare si inovare (CCCDI) – condus de catre domnul prof. Madalin Bunoiu (Universitatea de Vest din Timisoara – CONSORTIUL UNIVERSITARIA).

Astfel, din cele 6 (sase) consilii consultative ale Ministerului Educatiei 5 (cinci) sunt conduse de catre reprezentanti ai CONSORTIULUI UNIVERSITARIA. Doar Universitatea din Bucuresti si ASE conduc prin reprezentantii sai 3 din cele 6 consilii consultative.

ARUT îsi exprima sustinerea cu privire la afirmatiile domnului rector Preda „concentrare nedemocratica, inechitabila a puterii de decizie” si constata ca un singur consortiu universitar – UNIVERSITARIA, detine conducerea a 5 (cinci) dintre consiliile consultative si solicita imperativ Ministerului educatiei ca si ARUT sa preia prin reprezentanti sai conducerea unora dintre consilii.

ARUT va reveni în perioada urmatoare cu o analiza detaliata asupra componentei tuturor Consiliilor consultative ale ministerului.

3. Cu privire la lipsa de reprezentare si de putere de decizie a CONSORTIULUI UNIVERSITARIA în CNFIS

„Avem doua mari universitati din Bucuresti, Universitatea din Bucuresti si ASE (…) nereprezentate deloc”

CNFIS este un organism consultativ al ministerului care adopta deciziile în plenul consiliului prin vot.

CNFIS are în componenta 23 de membrii, împartiti pe consortii astfel:

– UNIVERSITARIA – 8 membri

– ARUT – 6 membri

– ACADEMICA PLUS – 3 membri

– Consortiu ARTE – 2 membri

– Consortiu USAMV – 2 membri

– Consortiu UMF – 1 membru

– Universitate neafiliata – 1 membru.

Astfel, Consortiul UNIVERSITARIA are 8 (opt) din cei 23 de membrii ai CNFIS, fiind astfel Consortiul cu cea mai mare reprezentare. Mai mult, Rectorul ASE este membru al Biroului CNFIS, iar rectorul Universitatii din Bucuresti este membru al CNFIS. Deci cele doua universitati sunt reprezentate. Mai mult decât atât, se uita sau se omite faptul ca din 1994, de la înfiintarea sa, si pâna de curând, CNFIS a fost condus perioade lungi de timp de mai multi reprezentanti ai Universitatii din Bucuresti.

În ceea ce priveste respingerea de catre BIROUL CNFIS a propunerilor Universitatii din Bucuresti, se afirma:

„De asemenea, am trimis în anii trecuti propuneri în scris la CNFIS, dar biroul de decizie din care UB si UBB, cele mai mari universitati din România nu fac parte, le-a ignorat, le-a amânat sau le-a respins pe cele mai multe”

Asa cum am precizat, în Biroul CNFIS, CONSORTIUL UNIVERSITARIA are doi reprezentanti – rectorii ASE si UVT. În fapt, propunerile universitatii din Bucuresti au fost discutate în plenul CNFIS, în care CONSORTIUL UNIVERSITARIA are 8 reprezentanti, si au fost respinse la vot, neavând nici macar votul membrilor consortiului.

4. În ceea ce priveste faptul ca acordarea finantarii universitatilor s-ar acorda pe criterii netransparente:

„Vedeti, problema pe care o reclam eu aici e ca, prin decidentii reprezentanti în exclusivitate ai ingineriei sau ai medicinei, se perpetueaza subfinantarea domeniilor din celelalte stiinte”.

Constatam cu surprindere ignorarea situatiei existente, necunoasterea/ignorarea mecanismelor de functionare ale sistemului de finantare, încercarea de manipulare si folosirea de date neconforme cu realitatea. Toate sumele acordate universitatilor din România sunt acordate pe baza unor metodologii îndelung dezbatute cu întreg mediul academic, înca din anul 1994, de la înfiintarea CNFIS. Toate metodologiile sunt supuse dezbaterii publice si discutate cu reprezentantii universitatilor la reuniunile CNR, cu federatiile studentesti si sindicale. Propunerea finala a CNFIS este aprobata de ministrul educatiei. Membrii Parlamentului sau ai Guvernului nu au deci nicio influenta asupra stabilirii mecanismului de finantare a universitatilor.

Coeficientii de finantare au fost stabiliti în urma unor studii de specialitate, studii care au avut la baza costul real pe student, pe fiecare ramura de stiinte. Aceste studii au plecat de la un model european extrem de apreciat si anume modelul de finantare britanic. Studiile realizate de catre CNFIS au fost coordonate de catre presedintele CNFIS de la vremea respectiva, dl profesor George Dinca, matematician, profesor la Universitatea din Bucuresti.

Este evident, pentru orice persoana de buna credinta, ca fondurile necesare pentru scolarizarea unui student la medicina sau la inginerie sunt mult mai ridicate în comparatie cu alte domenii, cum ar fi stiintele sociale.

Aceste cheltuieli sunt determinate de necesitatea respectarii regulilor impuse de standardele de calitate sau de regulile de protectia muncii (spre exemplu predarea cu formatiuni mici de studenti), de infrastructura specifica si nevoia de tehnologii moderne în permanenta schimbare, de valoarea consumabilelor (exemplu, componente electronice, electrice, mecanice, materiale diferite, substante – costul acestora crescând exponential în ultimii ani), a utilitatilor (consumul fiind evident mult mai mare) si al resurselor umane suplimentare necesara realizarii lucrarilor practice (laboranti, ingineri suport, asistenti medicali, infirmiere etc).

În plus, în domeniul studiilor vocationale cum ar fi artele, unde se lucreaza si cu un student, costurile de studii pentru un student sunt cu mult mai mari decât la inginerie sau medicina.

ARUT considera ca subiectul finantarii universitatilor trebuie abordat si prin importanta sociala a profesiilor pentru care universitatile pregatesc studentii si, mai ales, din perspectiva cererii pe piata muncii pentru astfel de specialisti.

Este de asemenea extrem de important sa analizam capacitatea manageriala a comunitatilor si eficienta modului de cheltuire a banului public si sa pastram un echilibru potrivit între profesii.

– Este fara doar si poate la fel de importanta gestiunea resurselor nationale atât pe termen scurt cât si pe termen mediu si lung, pentru a putea asigura o dezvoltare sustenabila a societatii si din punct de vedere al resursei umane. Este esential ca în competitia globala pentru atragerea de investitii sa putem asigura industriei resursa umana necesara pentru dezvoltarea capacitatilor de productie si a serviciilor în România.

Pe de alta parte, atunci când dl rector Preda face analiza finantarii universitatilor tehnice, foloseste cifre eronate. Spre exemplu, domnia sa sustine ca Universitatea din Bucuresti are 34.000 de studenti, iar Universitatea POLITEHNICA din Bucuresti are 60- din aceasta cifra. Este neadevarat, numarul studentilor din cadrul UPB fluctuând în ultimii 5 ani între 29.000 si 33.000 de studenti. Deci argumentele sunt viciate în fond si orice calcul este complet eronat.

În final, dorim sa atragem atentia asupra faptului ca mecanismele democratice sunt esentiale într-o societate. Este extrem de important sa reluam si sa întarim faptul ca membrii Parlamentului, fie si cadre didactice, nu sunt reprezentantii unei universitati, ci sunt alesi prin vot democratic de catre cetateni. Universitatile nu au mecanisme legale de desemnare sau chiar de recomandare a unor membrii ai Parlamentului. Asertiunile cu privire la presupusul rol al membrilor Parlamentului sau Guvernului în sprijinirea unor universitati este total neadevarata si de natura a aduce prejudicii întregului sistem de învatamânt.

Sugerarea eventualelor implicari ale universitatilor în procesele democratice este total deplasata si ofensatoare, atât pentru universitati, cât si pentru persoanele vizate. Negarea si ignorarea, pe de o parte, a procesului democratic si a prevederilor legale în vigoare, si pe de alta parte, a mecanismelor de finantare a universitatilor, este de asemenea extrem de periculoasa.

Alianta Româna a Universitatilor Tehnice îsi exprima disponibilitatea de a continua dialogul cu toate universitatile din România, cu toti actorii reprezentativi, cu autoritatile nationale, în primul rând cu Ministerul Educatiei, Guvernul si Parlamentul României, pentru a identifica cele mai bune solutii pentru institutiile de învatamânt superior din România si pentru realizarea unui proiect de lege al educatiei cât mai bun, în concordanta cu asteptarile beneficiarilor si ale societatii, si cu orientarea spre viitorul în care tehnologia va fi din ce în ce mai prezenta în viata de zi cu zi.

Citește toată știrea

Alianţa Română a Universităţilor de Tehnologie, reacţie la declaraţiile rectorului Universităţii Bucureşti

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Publicitate