Cresterea economica este asteptata sa decelereze vizibil mai pronuntat în 2023 decât s-a anticipat anterior – pe fondul costurilor ridicate, al scaderii cererii externe si al conduitei politicii monetare – si sa se redreseze doar usor în 2024, însa mai accentuat în 2025, potrivit Minutei sedintei de politica monetara a Consiliului de Administratie al Bancii Nationale a României din 8 noiembrie 2023.
„Referitor la viitorul pozitiei ciclice a economiei, membrii Consiliului au observat ca, potrivit noilor evaluari, cresterea economica este asteptata sa decelereze vizibil mai pronuntat în 2023 decât s-a anticipat anterior – pe fondul costurilor ridicate, al scaderii cererii externe si al conduitei politicii monetare – si sa se redreseze doar usor în 2024, însa mai accentuat în 2025, în conditiile consolidarii bugetare, dar si ale intensificarii absorbtiei si utilizarii fondurilor europene aferente instrumentului Next Generation EU. Evolutia face probabila o restrângere mult mai rapida a excedentului de cerere agregata din trimestrul III 2023, implicând inversarea pozitiei ciclice a economiei spre finele anului viitor si cresterea ulterioara, relativ lenta, a deficitului de cerere agregata”, se arata în minuta.
Potrivit BNR, s-a sesizat ca, dupa scaderea abrupta de ritm din 2023, consumul gospodariilor populatiei va redeveni probabil principalul determinant al avansului PIB în intervalul 2024-2025, însa cu un aport inferior celui din anii precedenti, în contextul unei redresari treptate a dinamicii venitului disponibil real al populatiei, precum si al ratelor ridicate ale dobânzilor la creditele si depozitele populatiei. În schimb, dinamica formarii brute de capital fix este asteptata sa-si continue ascensiunea în anul curent si sa ramâna deosebit de înalta din perspectiva istorica în 2024-2025, la un nivel totusi diminuat, în conditiile atragerii unui volum important de fonduri europene aferente cadrelor financiare multianuale si programului Next Generation EU, dar si pe fondul efectelor si incertitudinilor asociate programului de ajustare fiscala, au remarcat membrii Consiliului.
„Totodata, s-a observat ca exportul net va exercita, la rândul sau, un impact expansionist notabil în 2023, pentru ca ulterior contributia lui sa redevina negativa, astfel încât deficitul de cont curent va cunoaste probabil o corectie vizibil mai pronuntata ca pondere în PIB în anul curent comparativ cu previziunile precedente, dar se va reduce doar usor în urmatorii doi ani, mentinându-se semnificativ deasupra standardelor europene pe acest orizont de timp, au semnalat membrii Consiliului”, se spune în minuta BNR.
Conform sursei citate, incertitudini si riscuri însemnate continua însa sa decurga din conduita viitoare a politicii fiscale si de venituri, au convenit membrii Consiliului, facând referiri la demersurile recente vizând limitarea cheltuielilor bugetare în 2023 si la posibila suplimentare în urmatorii ani a pachetului de masuri fiscal-bugetare corective – inclusiv din perspectiva angajamentelor asumate în cadrul procedurii de deficit excesiv si a conditionalitatilor atasate altor acorduri încheiate cu CE -, dar si la implicatiile potentiale ale noii legislatii privind pensiile si salariile din sectorul public, precum si la eventuale noi majorari salariale acordate personalului bugetar.
„În acest context, membrii Consiliului au subliniat din nou importanta atragerii si utilizarii eficiente a fondurilor europene, îndeosebi a celor aferente programului Next Generation EU, ce sunt esentiale pentru realizarea reformelor structurale necesare si a tranzitiei energetice, precum si pentru sporirea potentialului de crestere si întarirea rezilientei economiei românesti. Totodata, au fost reliefate incertitudinile si riscurile semnificative la adresa perspectivei activitatii economice, implicit a evolutiei pe termen mediu a inflatiei, generate de razboiul din Ucraina si de conflictul din Orientul Mijlociu, precum si de evolutiile economice sub asteptari din Europa, îndeosebi din Germania”, se mentioneaza în document.
Membrii Consiliului au apreciat în mod unanim ca, în ansamblul sau, contextul analizat justifica mentinerea neschimbata a ratei dobânzii de politica monetara, în vederea readucerii durabile a ratei anuale a inflatiei în linie cu tinta stationara de 2,5- ą1 punct procentual, inclusiv prin ancorarea anticipatiilor inflationiste pe termen mediu, într-o maniera care sa contribuie la realizarea unei cresteri economice sustenabile.
Banca centrala precizeaza ca s-a reiterat importanta continuarii monitorizarii atente a evolutiilor mediului intern si international, care sa permita adecvarea instrumentelor de care dispune BNR în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea preturilor pe termen mediu.
În aceste conditii, Consiliul de Administratie al BNR a decis în unanimitate mentinerea ratei dobânzii de politica monetara la nivelul de 7,00-; totodata, a decis mentinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8,00- si a ratei dobânzii aferente facilitatii de depozit la 6,00-.
De asemenea, CA al BNR a decis în unanimitate pastrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei si în valuta ale institutiilor de credit. AGERPRES