Rata anuala a inflatiei se va reduce la 7,5 la suta în decembrie 2023, similar prognozei anterioare, însa se va mari în debutul anului viitor si va descreste apoi gradual pâna la 4,8- în decembrie 2024, fata de 4,4- în proiectia precedenta, pentru ca în 2025 sa-si accelereze scaderea, se arata în minuta sedintei de politica monetara a Consiliului de administratie al Bancii Nationale a României din 8 noiembrie 2023.
Consiliul de administratie al BNR a decis pe 8 noiembrie 2023 în unanimitate mentinerea ratei dobânzii de politica monetara la nivelul de 7-; totodata, a decis mentinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8- si a ratei dobânzii aferente facilitatii de depozit la 6-. De asemenea, Consiliul de administratie al BNR a decis în unanimitate pastrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei si în valuta ale institutiilor de credit.
”În ceea ce priveste evolutiile macroeconomice viitoare, membrii Consiliului au aratat ca noile evaluari reconfirma perspectiva continuarii scaderii ratei anuale a inflatiei de-a lungul urmatorilor doi ani, pe o traiectorie mai ridicata însa în 2024 decât cea previzionata anterior, dar usor mai joasa pe parcursul trimestrelor ulterioare. Potrivit acesteia, rata anuala a inflatiei se va reduce la 7,5- în decembrie 2023, similar prognozei anterioare, însa se va mari în debutul anului viitor si va descreste apoi gradual pâna la 4,8- în decembrie 2024, fata de 4,4- în proiectia precedenta, pentru ca în 2025 sa-si accelereze scaderea, coborând la finele orizontului prognozei, respectiv în septembrie, la nivelul de 3,3-, aflat în jumatatea superioara a intervalului tintei”, arata BNR.
Responsabil de cresterea ratei anuale a inflatiei în debutul anului viitor este impactul anticipat a fi exercitat de majorarea si introducerea unor taxe si impozite indirecte în scopul continuarii consolidarii bugetare. Totodata, actiunea de ansamblu a factorilor pe partea ofertei este asteptata sa redevina ulterior dezinflationista, în principal sub influenta efectelor de baza si a corectiilor descendente ale cotatiilor unor marfuri, îndeosebi ale materiilor prime agroalimentare, au evidentiat în mai multe rânduri membrii Consiliului.
S-a convenit, însa, ca balanta riscurilor la adresa evolutiei anticipate a inflatiei induse de factori pe partea ofertei ramâne înclinata în sens ascendent, atât pe termen scurt, cât si pe orizontul mai îndepartat de timp, date fiind efectele potential generate de modificarile de impozite directe si de eliminarea unor facilitati fiscale, precum si posibile majorari suplimentare de taxe reclamate în perspectiva de procesul de consolidare bugetara. Au fost evocate, de asemenea, incertitudinile asociate evolutiei viitoare a cotatiei petrolului, în contextul conflictului din Orientul Mijlociu.
În schimb, din partea factorilor fundamentali sunt de asteptat presiuni inflationiste ceva mai intense în semestrul II 2023 decât în prognoza precedenta, care se atenueaza vizibil mai rapid ulterior si se epuizeaza spre finele orizontului prognozei, au concluzionat membrii Consiliului, remarcând perspectiva descresterii relativ abrupte a excedentului de cerere agregata începând cu trimestrul III 2023, implicând intrarea gap-ului PIB în teritoriul negativ spre finele anului viitor – cu câteva trimestre mai devreme decât se anticipa anterior. De asemenea, dinamica costului unitar cu forta de munca îsi va stopa probabil cresterea la sfârsitul anului curent si va intra apoi pe o traiectorie descrescatoare, ceva mai ridicata totusi comparativ cu proiectia precedenta, au aratat unii membri ai Consiliului.
Totodata, inflatia de baza va continua sa resimta influentele dezinflationiste semnificative, dar în atenuare sau temporare, venite din efecte de baza si din ajustari descendente ale cotatiilor unor marfuri, precum si din ameliorarea lanturilor globale de productie/aprovizionare, ca si din prelungirea cu trei luni si din extinderea sferei de cuprindere a plafonarii adaosului comercial la produse alimentare de baza. Influente tot mai intense sunt asteptate în schimb din descresterea treptata a anticipatiilor inflationiste pe termen scurt si din decelerarea cresterii preturilor importurilor, în timp ce în sensul frânarii descresterii dinamicii inflatiei de baza vor actiona probabil modificarile de impozite si taxe, precum si majorarea nivelului salarizarii minime, de natura sa afecteze costurile firmelor, au subliniat membrii Consiliului.
În aceste conditii, rata anuala a inflatiei CORE2 ajustat va coborî probabil la 9,1- în decembrie 2023, iar apoi va continua sa scada gradual, însa mai alert decât dinamica inflatiei headline, ajungând la 5,2 la suta în decembrie 2024 si la 3,4- la finele orizontului proiectiei, comparativ cu nivelurile corespondente anticipate anterior, de 5-, respectiv 4-.
Referitor la viitorul pozitiei ciclice a economiei, membrii Consiliului au observat ca, potrivit noilor evaluari, cresterea economica este asteptata sa decelereze vizibil mai pronuntat în 2023 decât s-a anticipat anterior – pe fondul costurilor ridicate, al scaderii cererii externe si al conduitei politicii monetare –, si sa se redreseze doar usor în 2024, însa mai accentuat în 2025, în conditiile consolidarii bugetare, dar si ale intensificarii absorbtiei si utilizarii fondurilor europene aferente instrumentului Next Generation EU. Evolutia face probabila o restrângere mult mai rapida a excedentului de cerere agregata din trimestrul III 2023, implicând inversarea pozitiei ciclice a economiei spre finele anului viitor si cresterea ulterioara, relativ lenta, a deficitului de cerere agregata.
S-a sesizat ca, dupa scaderea abrupta de ritm din 2023, consumul gospodariilor populatiei va redeveni probabil principalul determinant al avansului PIB în intervalul 2024-2025, însa cu un aport inferior celui din anii precedenti, în contextul unei redresari treptate a dinamicii venitului disponibil real al populatiei, precum si al ratelor ridicate ale dobânzilor la creditele si depozitele populatiei. În schimb, dinamica formarii brute de capital fix este asteptata sa-si continue ascensiunea în anul curent si sa ramâna deosebit de înalta din perspectiva istorica în 2024-2025, la un nivel totusi diminuat, în conditiile atragerii unui volum important de fonduri europene aferente cadrelor financiare multianuale si programului Next Generation EU, dar si pe fondul efectelor si incertitudinilor asociate programului de ajustare fiscala, au remarcat membrii Consiliului.
Totodata, s-a observat ca exportul net va exercita, la rândul sau, un impact expansionist notabil în 2023, pentru ca ulterior contributia lui sa redevina negativa, astfel încât deficitul de cont curent va cunoaste probabil o corectie vizibil mai pronuntata ca pondere în PIB în anul curent comparativ cu previziunile precedente, dar se va reduce doar usor în urmatorii doi ani, mentinându-se semnificativ deasupra standardelor europene pe acest orizont de timp, au semnalat membrii Consiliului.
Incertitudini si riscuri însemnate continua însa sa decurga din conduita viitoare a politicii fiscale si de venituri, au convenit membrii Consiliului, facând referiri la demersurile recente vizând limitarea cheltuielilor bugetare în 2023 si la posibila suplimentare în urmatorii ani a pachetului de masuri fiscal-bugetare corective – inclusiv din perspectiva angajamentelor asumate în cadrul procedurii de deficit excesiv si a conditionalitatilor atasate altor acorduri încheiate cu CE –, dar si la implicatiile potentiale ale noii legislatii privind pensiile si salariile din sectorul public, precum si la eventuale noi majorari salariale acordate personalului bugetar.
În acest context, membrii Consiliului au subliniat din nou importanta atragerii si utilizarii eficiente a fondurilor europene, îndeosebi a celor aferente programului Next Generation EU, ce sunt esentiale pentru realizarea reformelor structurale necesare si a tranzitiei energetice, precum si pentru sporirea potentialului de crestere si întarirea rezilientei economiei românesti.
Totodata, au fost reliefate incertitudinile si riscurile semnificative la adresa perspectivei activitatii economice, implicit a evolutiei pe termen mediu a inflatiei, generate de razboiul din Ucraina si de conflictul din Orientul Mijlociu, precum si de evolutiile economice sub asteptari din Europa, îndeosebi din Germania.
Membrii Consiliului au apreciat în mod unanim ca, în ansamblul sau, contextul analizat justifica mentinerea neschimbata a ratei dobânzii de politica monetara, în vederea readucerii durabile a ratei anuale a inflatiei în linie cu tinta stationara de 2,5- ±1 punct procentual, inclusiv prin ancorarea anticipatiilor inflationiste pe termen mediu, într-o maniera care sa contribuie la realizarea unei cresteri economice sustenabile.
S-a reiterat, totodata, importanta continuarii monitorizarii atente a evolutiilor mediului intern si international, care sa permita adecvarea instrumentelor de care dispune BNR în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea preturilor pe termen mediu.