Publicitate

IA-ul exceleaza în analiza datelor, în recunoasterea paternurilor si în generarea de solutii pe baza informatiilor existente, iar aceste capacitati ne ofera cu siguranta un ajutor extreme de valoros, dar efectul pervers, neasteptat, neurmarit e ca aceste beneficii vor înabusi în timp inovarea umana. Pentru ca inovarea se bazeaza în mare masura pe expuneri la idei si perspective noi, faptul ca ne bazam tot mai mult pe cele generate de IA va duce la o limitare a acestora.
În acest moment, pentru orice sarcina pe care vrei sa o realizez pe un computer, ai nevoie de câte o aplicatie. Chiar si cele mai bune au o capacitate limitata de a-ti întelege munca, viata de zi cu zi, interesele si relatiile tale si de a utiliza aceste informatii pentru a face lucruri în locul tau. Doar un prieten apropiat ar putea face asta.

În urmatorii cinci ani, aceasta se va schimba complet, spun specialistii. Nu vei mai avea nevoie de nu stiu câte aplicatii pentru diferite sarcini, va trebui doar sa vorbesti cu dispozitivul tau si, în functie de cât esti dispus sa-i împartasesti, acesta îti va raspunde personal. Va fi un software capabil sa raspunda la limbajul uman si care va functiona ca un agent sau asistent personal alimentat de inteligenta artificiala (IA). Care va deveni tot mai inteligent, ajungând sa-ti recunoasca inclusiv intentiile si sa-ti furnizeze ceea ce crede el ca ai nevoie. Aparent, tu vei însa cel care va lua deciziile finale.

Dar pe masura ce inteligenta artificiala devine din ce în ce mai prezenta în viata noastra, inclusiv prin acest tip de agent sau asistent personal, exista riscul real de aparitie a unui plafon al cunoasterii umane si al un posibil declin al creativitatii umane.

IA-ul exceleaza în analiza datelor, în recunoasterea paternurilor si în generarea de solutii pe baza informatiilor existente, iar aceste capacitati ne ofera cu siguranta un ajutor extreme de valoros, dar efectul pervers, neasteptat, neurmarit e ca aceste beneficii vor înabusi în timp inovarea umana. Pentru ca inovarea se bazeaza în mare masura pe expuneri la idei si perspective noi, faptul ca ne bazam tot mai mult pe cele generate de IA va duce la o limitare a acestora.

Algoritmii IA functioneaza în cadrul unor parametri predefiniti si se bazeaza pe datele existente pentru luarea deciziilor. Or, acestei abordari, desi eficienta în multe situatii de viata, îi lipseste capacitatea umana de a imagina si de a realiza „salturile conceptuale” care nasc inovatia. Iar fara sa ne cultivam si sa ne exersam propriile facultati creative, riscam sa ajungem la un platou sub care cunoasterea umana se misca doar între limitele stabilite de sistemele IA.

O buna bucata de vreme, acest risc va ramâne doar la nivel de discutii academice, majoritatea dintre noi fiind mai preocupati de beneficiile imediate ale IA. Dar pe masura ce efectele negative de care vorbeam mai sus vor produce consecinte palpabile în lumea reala, cum ar fi, spre exemplu, o scadere sensibila a progresului uman si chiar a Inteligentei Naturale a speciei noastre, va trebui sa gasim si solutiile cele mai bune pentru a le contracara.

Citește toată știrea

Când creativitatea umană va deveni o relicvă
Publicitate