Desi proiectul a fost avizat de institutii din subordine, ministrul Culturii a solicitat Corpului de control verificarea legalitatii emiterii avizului pentru interventia realizata asupra monumentului istoric „Bojdeuca scriitorului Ion Creanga”. De asemenea, Comisia Nationala a Monumentelor Istorice si Institutul National pentru Patrimoniu vor fi solicitate sa se pronunte asupra calitatii interventiei prin analizarea proiectului si prin deplasare la fata locului.
În conformitate cu Regulamentul de Organizare si Functionare al Comisiei Nationale a Monumentelor Istorice, pentru monumentele clasate în grupa B atributiile de avizare în cazul monumentului istoric „Bojdeuca scriitorului Ion Creanga” sunt ale serviciului public deconcentrat al Ministerului Culturii – Directia Judeteana de Cultura Iasi – prin Comisia Zonala a Monumentelor Istorice nr 5. DJC Iasi care are, de asemenea, responsabilitatea urmaririi lucrarilor în conformitate cu avizele emise, precizeaza un comunicat primit de la Ministerul Culturii.
„Am semnat fara emotii receptia de lucrari la acest obiectiv. Sunt folosite materiale din epoca, nu sunt introduse, asa cum a circulat, tabla pe acoperis, gresie, faianta, parchet melaminat”, a declarat directorul Directiei Judetene de Cultura Iasi, Bobi Apavaloaei. „Întreg ansamblul, asa cum îl vedem astazi, dateaza din anul 1985, când a fost ultima restaurare majora a acestui complex muzeistic. Noi nu am facut altceva decât sa aducem acest complex în stare de functionare. Va marturisesc ca la un moment dat monitorizam aceasta cladire – si era trecuta în evidentele noastre la capitolul «Cladiri în pre-colaps si colaps». Daca nu ar fi fost acest proiect de restaurare, foarte probabil ca în câtiva ani am fi pierdut-o cu totul”, a subliniat seful Directiei de Cultura si Patrimoniu. De altfel, în lipsa lucrarilor de consolidare a versantului, preconizate initial de Primaria ieseana, constructorul a recurs la lucrari de stabilizare a terenului si de consolidare a fundatiei.
La rândul lui, arhitectul Filip Ciobanasu a explicat ca „oricine vine la Bojdeuca poate sa vada realitatea si faptul ca am pastrat fidel toate materialele sanatoase”. El a admis ca s-au facut si schimbari, precum înlocuirea lemnului putrezit din dusumeaua casei si sita de pe acoperis. Cea din urma „copiaza fidel si numarul de rânduri, si tehnica” montarii ei, a spus arhitectul. El a adaugat ca si tencuiala a fost prelucrata cu mâna.
Cât priveste tâmplaria, este din stejar si a trecut prin mâinile restauratorilor de la Palatul Culturii, care au pastrat inclusiv tonurile închise de lemn vechi, a mentionat Filip Ciobanasu. Cât priveste sistemul de încalzire, este unul ascuns, menit sa tina temperatura peste 5 grade ca sa previna înghetul, dar care nu ar putea sa o urce la 18-20 grade, de exemplu. „Nu pregateste casa pentru locuit, ci mai degraba conserva obiectele de muzeu”, a subliniat arhitectul. „Obiectele de patrimoniu au nevoie de conditii specifice pentru a fi expuse – si admirate de catre public”, a completat Bobi Apavaloaei.
Cât priveste costurile efective de refacere a ansamblului muzeal din Ticau, presedintele CJ a precizat ca firma Iasicon a câstigat prin licitatie contractul la o valoare de aproape 2,7 milioane de lei (fara TVA). Din acesti bani, 700 de mii de lei au fost folositi pentru restaurarea Bojdeucii si un milion au costat reamenajarea si lucrarile din curte – de la stabilizare, la amfiteatrul destinat activitatilor în aer liber. Diferenta se regaseste în renovarea celui mai nou corp de cladire din complex, muzeul construit în anii ’80 si în care sunt pastrate manuscrise si alte obiecte de epoca ce nu îsi avea locul în casuta unde a locuit Ion Creanga. Costel Alexe a amintit ca Bojdeuca atrage anual peste 50 de mii de vizitatori si a invitat iesenii – si nu numai – sa revina în Ticau odata cu redeschiderea complexului muzeal pe 15 decembrie.