Publicitate

„Sa nu dormiti bine” – acesta este mesajul procurorului-sef al Europei pe care îl transmite organizatiilor criminale care vizeaza din ce în ce mai mult UE si banii sai. În timp ce capii drogurilor se reorienteaza catre furtul de bani de la UE, cel mai important procuror european vrea sa riposteze. Sefa Parchetului European doreste sa obtina puteri si fonduri suplimentare pentru a face fata escrocilor, scrie POLITICO.
La doi ani de când si-a început activitatea ca prim-procuror al Parchetului European (EPPO), Laura Codruta Kövesi constata o „reorientare a mafiei, care îsi îndreapta privirea catre subventiile UE si frauda cu TVA”.

Poate ca traficul cu droguri face mai convingatoare dramele de pe Netflix, dar aceste infractiuni financiare cu banii UE pot fi extrem de profitabile, scrie Politico. „Europa pierde peste 50 de miliarde de euro pe an numai cu acest tip de infractionalitate”, a declarat Kövesi într-un interviu acordat publicatiei europene din biroul sau din Luxemburg.

Kövesi – care conduce o echipa de 135 de procurori ce se ocupa de investigatii transfrontaliere masive deschise pentru infractiuni legate de bugetul UE – a reluat un avertisment recent al Europol, agentia de aplicare a legii din UE, privind „negarea la nivel continental a nivelului real al fraudei financiare si a ceea ce înseamna aceasta pentru securitatea noastra”.

Una dintre principalele tinte este mecanismul de redresare si de rezilienta, înfiintat în urma pandemiei de Covid pentru a distribui sume uriase de bani destinati sa ajute tarile sa se puna pe picioare. Sute de astfel de cazuri sunt în prezent investigate de EPPO.

„Ori de câte ori exista crima organizata, cum ar fi o piata mare pentru cumparare de droguri, exista o coruptie generalizata si nu exista tara curata din acest punct de vedere”, a declarat Kövesi.

NOI BIROURI ÎN POLONIA SI SUEDIA SI NOI PREROGATIVE PENTRU KOVESI

Dar presiunea asupra EPPO creste în acest an electoral important si în conditiile în care echipa de procurori de elita a lui Kövesi va include noi membri din Polonia – tara guvernata acum de Donald Tusk, care are o atitudine pro-UE, dupa ani de zile de guvernare nationalista a partidului Lege si Justitie (PiS) – si din Suedia, care a anuntat ca este în curs de aderare. Doar Ungaria nu face parte din eforturile EPPO, mentioneaza Politico.

Înfiintarea unui birou în Polonia ar putea ajuta EPPO si într-un alt domeniu: gestionarea acuzatiilor împotriva celor care se fac vinovati de eludarea sanctiunilor rusesti.

Franta si Germania au facut presiuni pentru a actiona împotriva celor care încalca sanctiunile, iar Kövesi asteapta ca executivul european si deputatii europeni sa-i schimbe atributiile înainte de a putea începe sa lucreze si în acest sens.

„Cred ca EPPO este cel mai bun instrument pentru ca Europa sa se implice în lupta împotriva acestui tip de infractionalitate”, a declarat Kövesi. Dar ea avertizeaza ca bugetul EPPO va trebui sa tina pasul cu o extindere a rolului sau. „Întreaga arhitectura pusa în aplicare pentru a proteja banii UE trebuie sa fie un pic reformata”, spune ea.

UN FBI EUROPEAN?

În timp ce EPPO încearca sa combata coruptia, exista o alta agentie a UE cu atributii similare – agentia antifrauda OLAF. Si, în timp ce OLAF nu indica în ce masura recomandarile sale financiare au dus la recuperarea banilor UE, EPPO sustine ca a contribuit la recuperarea a miliarde de euro.

„Noi putem schimba jocurile”, a declarat Kövesi, precizând totodata ca EPPO si OLAF coopereaza bine. Însa un diplomat european pune sub semnul întrebarii coexistenta celor doua organisme, ambele având ca scop combaterea utilizarii abuzive a fondurilor UE.

„În timp ce EPPO poate crede cu adevarat ca poate avea un argument întemeiat pentru un buget mai mare care sa-i permita sa-si faca treaba, ar trebui de asemenea sa se tina cont de faptul ca, probabil, considera în egala masura ca bugetul mai mare al OLAF nu reflecta neaparat rezultatele sale reale pe teren”, a declarat diplomatul sub protectia anonimatului. Kövesi spune ca o finantare suplimentara ar ajuta-o sa creeze o forta de elita de investigatori financiari în întregul bloc.

ACADEMIA EPPO

Aceste planuri prind încet-încet contur. În luna mai, prima „Academie EPPO” va începe cu ajutorul Guardia di Finanza din Italia, o agentie de aplicare a legii care se subordoneaza Ministerului de Finante, si nu Ministerului Apararii. Un numar mic de investigatori din întreaga Europa vor participa la cursuri de formare, în ideea de a crea o comunitate de agenti care sa faca schimb de informatii cu privire la cazurile transfrontaliere.

Dar asta nu înseamna ca Kövesi vrea sa resusciteze vechiul vis federalist de a crea un FBI european, mentioneaza Politico.

„Apreciez ceea ce face FBI-ul, dar suntem europeni si în interiorul Europei avem mai mult decât suficiente instrumente si mijloace pentru a ne proteja cetatenii”, a declarat ea.

NU TOTUL MERGE CA PE ROATE

Cu toate acestea, colaborarea la nivelul UE nu este chiar rodata. Dupa doi ani de activitate, unele dintre investigatiile EPPO se lovesc de piedici, de pilda în Grecia, unde echipa lui Kövesi a lucrat la un caz de presupusa deturnare de fonduri UE dupa accidentul feroviar de anul trecut care a provocat moartea a 57 de persoane. „Exista o prevedere constitutionala care sustine ca doar parlamentul national are puterea de a investiga si de a urmari în justitie membri sau fosti membri ai guvernului grec”, a explicat Kövesi, adaugând ca a fost informata Comisia Europeana pentru a face presiuni ca Grecia sa îsi actualizeze legile.

Dar în tot mai multe tari, exista putine sau chiar deloc sperante ca oficialii vor schimba legislatia într-un mod care sa permita procurorilor europeni sa urmareasca mai usor infractorii (si politicienii). Un studiu publicat recent, solicitat de Comisia Europeana, a evidentiat faptul ca multe state membre îngreuneaza eficacitatea EPPO în jurisdictiile lor, fie în ceea ce priveste independenta, fie în ceea ce priveste respectarea legislatiei. De exemplu, Slovacia a introdus o procedura accelerata de reformare a Codului penal si a început dizolvarea Parchetului Special care se ocupa de cazurile de coruptie – inclusiv de cele legate de oficiali ai partidului de guvernamânt, Smer, condus de premierul Robert Fico.

„Suntem foarte îngrijorati de acest lucru”, a declarat Kövesi, adaugând ca a trimis o scrisoare Comisiei Europene pentru a-si împartasi temerile.

„Am avut aceeasi reactie când a fost vorba despre Slovenia, unde guvernul a vrut sa reduca sanctiunile pentru cazurile de frauda si unde multe cazuri ar fi fost închise, ceea ce reprezinta de facto o amnistie”, a punctat Kovesi.

EPPO se afla, de asemenea, într-o pozitie delicata atunci când vine vorba de investigarea Comisiei Europene însasi. În 2022, EPPO a deschis un caz legat de achizitiile de vaccinuri, în urma a sute de plângeri din partea cetatenilor cu privire la scandalul Pfizergate (o controversa legata de presedinta Comisiei, Ursula von der Leyen, si de ceea ce s-a spus în mesajele text pe care aceasta le-ar fi schimbat cu directorul executiv al Pfizer, Albert Bourla, înainte ca UE sa semneze cel mai mare contract de vaccinuri anti-Covid cu aceasta companie).

Dar nu va faceti griji, transmite Kövesi, care promite ca daca echipa sa va fi supusa „la presiuni, în orice caz, veti afla, pentru ca acest lucru va fi facut public”.

 

Citește toată știrea

Codruţa Kovesi vrea să le strice somnul persoanelor care fură fonduri UE: Să nu dormiţi bine!
Publicitate