Cu siguranta, Aeroportul „Henri Coanda” (Otopeni) e cel mai mare din tara, dupa numarul de pasageri, volum de marfa si suprafata a terminalelor. Statisticile arata si pe acest segment cât de accentuat este centralismul: practic, prin Bucuresti trec mai multi pasageri decât în toate celelalte aeroporturi din tara la un loc. Dar, ce aerogara e pe locul 2? Raspunsul nu e deloc simplu.
Din 2013, anul în care a depasit Timisoara, Aeroportul clujean „Avram Iancu” si-a pastrat locul secund dupa numarul de pasageri. Din 2021, banatenii au ramas si în urma Aeroportului Iasi, care are o viteza mai mare de crestere a fluxului de pasageri decât Clujul. Anul trecut, si Cluj-Napoca, si Iasul au stabilit recorduri: peste trei milioane, respectiv peste doua milioane de pasageri.
Asa ar trebui sa arate Aeroportul din Craiova in momentul in care proiectul va fi finalizat
Iasul a marcat însa la alta categorie: un terminal de pasageri nou-nout, în vreme ce Clujul doar si-a extins infrastructura destinata calatorilor. Dar zilele trecute au intrat în competitie oltenii, care, prin vocea primaritei Craiovei, Lia Olguta Vasilescu, a afirmat ca al lor aeroport e al doilea cel mai mare din tara.
Cine are dreptate?
La pasageri, ierarhia aerogarilor regionale este clara si verificabila oricând: Cluj (3,24 milioane anul trecut), Iasi (2,34 milioane), Timisoara (1,35 milioane), Suceava (0,8 milioane), Craiova (0,6 milioane de pasageri). La traficul de marfa, tot Clujul e al doilea dupa Otopeni (7,4 mii tone), urmat de Timisoara (6,6 mii tone) si Constanta (2,3 mii tone). Celelalte aeroporturi nu conteaza la aceasta categorie: 23 de tone în tot anul trecut la Craiova, 17,7 tone la Iasi, 8 tone la Suceava etc.
Lucrurile stau altfel în ceea ce priveste infrastructura aeroportuara.
Aeroportul Iasi are un terminal nou de pasageri care va deveni operational în ultima zi a lunii martie, când se ridica barierele Schengen în spatiul aerian. Suprafata desfasurata a T4 este ceva mai mare de 30.000 mp, la care se adauga cei 3.600 mp ai T3, terminal care este deja legat printr-o galerie de terminalul nou. În total, 34.000 mp, pentru ca terminalul T2 se închide si va fi amenajat pentru traficul de marfa.
Proiectul similar aflat în constructie la Craiova are o suprafata la sol mai mare decât cel de la Iasi: 12.700 mp fata de 10.000. În schimb, suprafata desfasurata masoara mai putin, 27.500 mp. Asta, pentru ca, desi are tot trei niveluri, la fel ca T4, noua constructie de la Aeroportul Craiova are ultimul etaj retras. Ambele terminale sunt proiectate sa aiba 7 porti de îmbarcare. Însa cel de la Iasi va avea o capacitate anuala de 3,3 milioane de pasageri, iar cel de la Craiova, este pregatit pentru un trafic de 1,93 de milioane (800 de pasageri/ ora). Craiova mai are doua terminale de pasageri, finalizate chiar anul trecut, dar cu o capacitate totala de numai 2.250 mp.
Terminal provizoriu, din containere, la Cluj
Clujul pare sa nu aiba timp de o noua astfel de facilitate. Chiar acum, în februarie, ar trebui sa se încheie lucrarile de extindere a infrastructurii aeroportuare existente, terminalul de pasageri ajungând astfel la 22.500 mii mp. Ca sa faca fata numarului mare de calatori, constructorul a amenajat din 80 de containere un terminal provizoriu de îmbarcare.
Aeroportul din Cluj-Napoca
În comparatie, Spitalul mobil de la Letcani are în componenta 100 astfel de module. Fluxul mare de pasageri va fi gestionat prin 12 porti de îmbarcare, cu trei mai multe decât erau anul trecut. Si parcarea este mai mica decât cea de la Iasi, doar aproximativ 500 de locuri, dintre care 300 sunt administrate de regie, iar restul, de firme private. Craiova va avea dupa extinderea parcarii proprii între 4 si 5 sute de locuri.
Asadar, tragând linie, cel mai mare aeroport dupa Otopeni este Iasul – daca ne referim la suprafata terminalelor de pasageri si la capacitatea parcarii. Urmeaza Craiova – din vara, când noul terminal va fi gata -, si Clujul. Dar „Avram Iancu” îsi ia revansa la fluxul de pasageri si la capacitatea de transport cargo.
Sezon de extindere facilitati aeroportuare, la final
În ultimii câtiva ani, mai multe aeroporturi din tara au reusit sa atraga fonduri pentru investitii. Astfel, pe lânga Iasi, Cluj si Craiova, finantari din bani europeni au mai ajuns la Otopeni, 163 milioane de euro pentru modernizarea cailor de rulare si extinderea platformei de parcare a aeronavelor, la Brasov, 130 milioane de euro pentru construirea de la zero a aerogarii, la Tulcea, unde Aeroportul „Delta Dunarii” a luat 27 de milioane de euro pentru modernizarea si extinderea facilitatilor construite cu 50 de ani în urma, la Constanta – 37 de milioane de euro pentru un nou terminal, turn de control si parcare si la Timisoara, 17 milioane de euro pentru un nou terminal de îmbarcare pentru curse externe. La fel Bacaul si Suceava, în Moldova, si Aeroporturile Oradea, Satu Mare si Maramures, în cealalta parte a tarii.
Cititi si: Cea mai mare realizare a Iasului din ultimul deceniu, inaugurata ieri. Politicienii au facut deja check-in. Cum arata T4?