Publicitate

Criza lumii în care traim este deopotriva o criza a elitelor si a democratiei. Primim tot mai multe invitatii la revolta împachetate cu multa ura fata de sistem sau societatea actuala. Ar trebui sa ne trezim cu totii, elite si mase, politicieni si simpli cetateni, corporatisti si lucratori în gospodaria proprie, si sa ne unim într-un efort de a apara democratia si libertatea pretutindeni. 
Vineri (9 februarie), în Aula Magna a Universitatii „Petre Andreiˮ din Iasi, am lansat volumul Sociologia elitelor. Abordari clasice si contemporane, aparut la Editura Institutul European din Iasi, eveniment despre care a scris si Andreea Timofte în paginile Ziarului de Iasi. Despre contributia mea la studiul elitelor politice în România postcomunista au vorbit profesorii Sorin Bocancea (moderatorul evenimentului), Adrian Netedu si Daniel Sandru, cunoscuti cercetatori ieseni în domeniul stiintelor sociale si politice.

Volumul pe care l-am lansat reuneste o serie de abordari clasice si contemporane ale fenomenului elitar pe care le grupeaza în patru mari scoli de gândire sociopolitica: sociologia clasica a elitelor, sociologia radicala (critica) a elitelor, pluralismul elitar si elitismul democratic. Raportarea teoreticienilor elitelor la democratie este surprinsa ca proces aflat în evolutie de la atitudinea pesimista, critica a sociologilor clasici, sceptici privind posibilitatile concrete de functionare a democratiei, la atitudinea optimista, constructiva a pluralismului elitar. Cei care vor fi interesati de rolul elitelor în societate, vor regasi în carte si rezultatele unei cercetari empirice ce vizeaza selectia, recrutarea si configuratiile elitelor guvernamentale în România dupa 1990. Sociologia elitelor contribuie la explicarea si întelegerea mecanismelor de selectie, recrutare si promovare în cadrul elitelor, relatiei dintre elita guvernamentala si mase, circulatiei sau reproducerii elitelor, rolului elitelor în tranzitia democratica. În sinteza, de ceea ce fac (bine sau rau) sau nu fac elitele politice depinde bunastarea tuturor.

La evenimentul despre care fac referire, profesorul de sociologie Adrian Netedu de la Universitatea „Al.I. Cuzaˮ din Iasi mi-a lansat o provocare intelectuala, aceea de a continua si a aprofunda cercetarea cu o tema ce vizeaza criza elitelor în secolul XXI. Fara sa intru aici si acum în santierul sociologic propus de profesorul iesean, am cautat în lucrarea mea câteva ancore teoretice care sa explice ceea ce se întâmpla în lumea noastra. Sa privim spre Statele Unite ale Americii – farul democratiei liberale, unde la alegerile prezidentiale din acest an se reîntâlnesc Joseph Biden (82 de ani), presedintele în exercitiu, cu Donald Trump (78 ani), ex-presedintele din perioada 2016-2020. Ambii competitori nemultumesc prin prestatia publica: presedintele Biden octogenar care afiseaza momente de subrezenie fizica, încurcând fapte, situatii, nume în aparitiile sale publice, dar cu merite incontestabile în trecutul sau politic si administrativ, perceput ca un produs al establishment-ului american versus Donald Trump, si el aproape octogener, ex-presedinte si candidat cu tractiune la mase, în special la electoratul republican conservator, cu discurs populist si anti-elitist, încurcat în procese penale si/sau civile, acuzat ca a încercat sa rastoarne rezulatele alegerilor din 2020 prin instigarea suporterilor proprii care au luat cu asalt Capitoliul SUA.

Trebuie sa recunoastem ca ambii candidati nu constituie o oferta electorala prea atractiva, care sa suscite interes din partea electoratului sau sa furnizeze perspective (sperante) privind rezolvarea unor probleme interne si internationale. Nici în alte spatii politice si culturale, oferta electorala si politica nu este prea grozava. Deoarece am si statutul de „functionar publicˮ, asum o obligatie de rezerva în a face aprecieri privind oferta politica autohtona în perspectiva celor patru runde de alegeri din acest an (europarlamentare, locale, parlamentare si prezidentiale). Misiunea mea, aici, este de a furniza concepte, instrumente de analiza, grile de evaluare a institutiilor, actorilor politici si politicilor publice. Apoi, fiecare dintre cititorii cu drept de vot la alegerile din 2024 va cumpani cum e mai bine sa procedeze atunci când va fi convocat la urne. Tinând cont de drepturile si obligatiile cetatenesti prevazute în lege, avem urmatoarele optiuni: (1) nu ne prezentam la vot si prin aceasta atitudine aratam nemultumirea fata de oferta politica (elitele politice actuale); (2) ne prezentam la vot si ne facem „datoria de cetateanˮ, dar anulam votul în afisarea atitudinii mentionate la punctul anterior; (3) ne prezentam la vot si alegem din toata oferta politica pe cei care servesc cel mai bine interesul si aspiratiile noastre sau votam „raul cel mai micˮ. Toate optiunile expuse anterior sunt legale si legitime.

Lumea actuala este într-o criza de solutii, iar lipsa solutiilor la problemele economice, sociale si de securitate internationala se datoreaza într-o mare masura elitelor nationale sau globale. Parca suntem în situatia descrisa de istoricul si sociologul american Christopher Lasch în Revolta elitelor si tradarea democratiei. Elitele politice si economice actuale care controleaza informatia si banii, care conduc state, companii transnationale, organizatii internationale, par ca au abandonat rolul de „autoritati moraleˮ pe care ar trebui sa-l joace în societate. Aceste elite s-au autonomizat (separat) de marea masa a oamenilor, creând o problema de legitimitate a sistemului democratic. Mai marii lumii în care traim prezinta doar modele de succes politic si economic, fara ca acestea sa fie însotite de o descriere a pârghiilor meritocratice care conduc la câstigarea puterii, influentei si banilor.

Oameni de pretutindeni nu se mai simt reprezentati de elitele conducatoare, nu mai investesc sperante în rezultatele politicilor publice, îsi pierd încrederea în democratia liberala si institutiile sale. În situatia unor elite impotente în a furniza solutii viabile si credibile la problemele complicate si presante cu care se confrunta lumea, masele se pregatesc de revolta. Filosoful spaniol Ortega y Gasset, în cunoscuta sa lucrare Revolta maselor, avertiza asupra situatiei în care elitele culturale si intelectuale abandoneaza rolul pe care trebuie sa-l joace în societate, luând atitudine si propunând sisteme de valori, principii, mecanisme meritocratice de ascensiune în ierarhia sociala.

Problema este ca de la baza piramidei sociale nu mai urca indivizi valorosi care obtin rezultate pe baza meritului profesional si a efortului depus. Nu mai are loc o „circulatie a elitelorˮ, de primenire a clasei conducatoare (elita guvernanta), despre care vorbea sociologul italian Vilfredo Pareto. Tot mai multi oameni abandoneaza implicarea civica si se refugiaza în domenii care nu au legatura cu mediul politic. Faptul ca cei mai multi dintre noi s-au saturat pâna peste cap de politica si politicieni este un simptom grav al crizei în care se afunda democratia. Democratii consolidate odinioara decad, se erodeaza în contextul indiferentei elitelor intelectuale si sub asaltul populismului si extremismului de orice fel.

În timpuri normale (pasnice si  prospere), populismul are „virtutileˮ sale, dupa cum scria politologul american Philippe Schmitter, înlocuind programe de partide si ideologii învechite si excesiv formalizate cu un apel bazat de schimbarea liderilor si înnoirea elitelor politice. Dar noi traim într-o lume extrem de zbuciumata de vreo câtiva ani. Perspectiva conflictelor si razboiului planeaza asupra tuturor. Spectrul fundamentalismelor, al exceselor si al solutiilor radicale ameninta pacea unei lumi obosite, plictisita, abandonata cu ochii în ecranele telefoanelor inteligente.

Criza lumii în care traim este deopotriva o criza a elitelor si a democratiei. Primim tot mai multe invitatii la revolta împachetate cu multa ura fata de sistem sau societatea actuala. „Somnul ratiunii naste monstri” potrivit titlului unei cunoscute gravuri apartinând pictorului spaniol Francisco Goya. Ar trebui sa ne trezim cu totii, elite si mase, politicieni si simpli cetateni, corporatisti si lucratori în gospodaria proprie, si sa ne unim într-un efort de a apara democratia si libertatea pretutindeni. Sa nu facem schimbari de dragul schimbarii, „sa nu dam vrabia din mâna pe cioara de pe gardˮ!

 

Ciprian Iftimoaei este conferentiar universitar doctor în cadrul Facultatii de Stiinte Politice si Administrative, Universitatea „Petre Andrei” din Iasi

Citește toată știrea

Criza elitelor în secolul XXI şi tentanţiile populismului
Publicitate