Când vine vorba de imigratie, guvernele europene oscileaza între masurile de limitare a intrarilor ilegale si cele de facilitare a angajarii migrantilor sositi din statele terte, scrie Le Monde, într-o analiza preluata de Rador.
În timp ce trecerile ilegale ale frontierelor externe ale Uniunii Europene (380.000 în 2023, + 17-) si cererile de azil (806.000 din ianuarie pâna în septembrie 2023, + 22-) sunt la cel mai mare nivel de dupa perioada 2015 -2016, statele UE au adoptat masuri restrictive.
Pe de alta parte, sub presiunea venita din partea diferitelor sectoare de activitate, guvernele de toate culorile politice, inclusiv cele mai ostile imigratiei, si-au modificat recent legislatia pentru a compensa penuria de forta de munca.
Unele au înfiintat chiar canale de imigratie „selectate”, semnând acorduri cu tari terte care sunt foarte adesea diferite de cele din care provin majoritatea migrantilor care bat la usa UE.
Europa, cu populatia sa tot mai în vârsta, este lipsita de muncitori. Trei sferturi dintre IMM-urile de pe continent au declarat, la sfârsitul anului 2023, ca îsi cauta personal, fara succes. Si tendinta se va intensifica. Potrivit lui Ylva Johansson, comisarul european pentru afaceri interne, „în urmatorii sase ani, aproximativ 7 milioane de lucratori vor parasi piata muncii”. Organizatiile patronale din multe tari cer solutii.
În fata acestor nevoi, imigratia legala la nivelul actual ramâne insuficienta. Potrivit lui Margaritis Schinas, vicepresedinta Comisiei pentru Promovarea Modului de Viata European, în 2023, din cele 3,5 milioane de persoane care au intrat legal în Europa, doar 1,2 milioane aveau viza de munca.
„Pentru a împiedica multi oameni sa ia drumul marii si sa-si riste viata venind în Europa, trebuie sa le oferim o ruta mult mai sigura prin dezvoltarea unor modalitati de intrare legala, prin obtinerea unei vize de munca, de exemplu”, pledeaza Ylva Johansson.
Vezi mai multe detalii pe cursdguvernare.ro