Roverul Perseverance al NASA a colectat date care confirma existenta unor sedimente lacustre stravechi, ce au fost depuse de apa care a umplut cândva un bazin gigantic de pe planeta Marte, numit în prezent „Craterul Jerezo”, potrivit unui studiu publicat vineri, informeaza Reuters.
Descoperirile bazate pe observatiile radarului de la sol al roverului robotizat american confirma imaginile orbitale anterioare si alte date care i-au determinat pe oamenii de stiinta sa presupuna ca anumite portiuni ale planetei Marte au fost acoperite în trecut de apa si ar fi putut gazdui viata microbiana.
Noul studiu, condus de cercetatori de la Universitatea California din Los Angeles (UCLA) si Universitatea din Oslo, a fost publicat în revista Science Advances.
Cercetarea s-a bazat pe scanari subterane efectuate de roverul cu sase roti si care are dimensiunea unui automobil, pe parcursul mai multor luni ale anului 2022, în timp ce se deplasa pe scoarta planetei Marte de pe fundul acelui crater spre un perimetru adiacent cu caracteristici sedimentare, care se aseamana, atunci când sunt privite de pe orbita martiana, cu deltele râurilor de pe Terra.
Undele sonore emise de instrumentul radar RIMFAX al roverului Perseverance le-au permis oamenilor de stiinta sa priveasca în subteran pentru a obtine o imagine în sectiune transversala a straturilor de roca de 20 de metri adâncime, „aproape ca si cum ati privi o taietura de drum”, a declarat David Paige, planetolog la UCLA si principalul autor al studiului.
Aceste straturi ofera dovezi incontestabile ca sedimentele de sol transportate de apa au fost depuse în craterul Jerezo si în delta acestuia de un râu care a alimentat cu apa acea zona, la fel cum se întâmpla în cazul lacurilor de pe Pamânt. Descoperirile au întarit ceea ce studiile anterioare au sugerat de multa vreme – ca planeta Marte, în prezent rece, arida si lipsita de viata, a fost cândva calda, umeda si probabil locuibila.
Oamenii de stiinta asteapta cu nerabdare sa examineze îndeaproape sedimentele din Craterul Jerezo – despre care se crede ca s-au format în urma cu aproximativ 3 miliarde de ani – prezente în esantioanele colectate de Perseverance pentru a fi transportate pe Pamânt în cadrul unor misiuni viitoare.
Pâna atunci, cel mai recent studiu reprezinta o validare binevenita a faptului ca oamenii de stiinta si-au efectuat cercetarile geo-biologice de pe Marte în locul potrivit de pe „Planeta Rosie”.
Analiza de la distanta a primelor mostre recoltate prin foraj de Perseverance în patru zone din apropierea locului în care a asolizat în februarie 2021 i-a surprins pe cercetatori, dezvaluind roci de natura vulcanica si nu sedimentara, asa cum se asteptau.
Cele doua studii nu sunt contradictorii. Chiar si rocile vulcanice prezentau semne de alterare prin expunerea la apa, iar oamenii de stiinta care au publicat aceste descoperiri în august 2022 au motivat atunci ca este posibil ca depozitele sedimentare sa se fi erodat.
Într-adevar, citirile radarului RIMFAX raportate vineri au gasit semne de eroziune înainte si dupa formarea straturilor sedimentare identificate la marginea vestica a craterului, dovada a unei istorii geologice complexe în acea zona, a spus David Paige.
„Existau roci vulcanice peste care Perseverance a asolizat. Adevarata veste este ca acum el a ajuns în delta si vedem acum dovezi ale acestor sedimente lacustre, care reprezinta unul dintre principalele motive pentru care am venit în aceasta zona. Asa ca este o poveste fericita din acest punct de vedere”, a adaugat cercetatorul american. AGERPRES