Însemnari mai mult sau mai putin (ne)însemnate.
Pastorel si Topârceanu
De Ziua Radioului (pe 1 noiembrie s-au împlinit 95 de ani de la înfiintarea postului national de radiou din România), Radio România Actualitati a dat, printre multe altele, si o mica secventa antologica cu Pastorel Teodoreanu. Povesteste acesta despre Topârceanu (Pastorel pronunta mereu Topârseanu), alaturi de care se afla într-un turneu si ajunsesera si la Iasi, cum ca l-a „tradat” (avusesera ei o întelegere – sa nu se ia unul de altul pe nepregatite):
– M-a întrerupt Topârseanu, pe când paharul meu era, din întâmplare, gol (mi-a placut si asta: auzi, „din întâmplare”): „Cum vorbeste Pastorel/ Fara vin în paharel…”
Evident, sala ar f izbucnit în râs.
Atât i-a trebuit lui Pastorel, dându-i replica pe loc lui Topârceanu: „Topârceanu scrie încet,/ Este, fara ezitare,/ Antepenultimul poet/ Din România Mare!”
Banuiesc eu ca numindu-l antepenultimul, Pastorel a luat ca referinta ordinea alfabetica a poetilor contemporani din România Mare, dar si gluma lui a prins!
„Sosete inteligente”
Stire RRA despre niste sosete inteligente care nu mai stiu ce pot si fac, iar eu unul atât m-am gândit: ca va veni, vai, ziua în care toate cele or sa fie inteligente, începând cu îmbracamintea, din cap pâna în picioare, de la caciula smart pâna la smart socks&shoes, ba, teama mi-e ca vor fi chiar mai inteligente decât purtatorii, a caror inteligenta probabil va scadea indirect proportional cu cea a lucrurilor smart din jurul lor.
Daca ar mai fi trait mama…
… si ar fi vazut cum am tot amânat sa plec înapoi spre Iasi, probabil m-ar fi întrebat asa: „Na, oaf woat wi’erst te? Oaf de hellig Daaich?” – „No, ce astepti? Zilele sfinte?”
Gratuitati
Tineti minte /trei cuvinte:/ Nu exista gratuitati!
În engleza exista vorba asta: There is no free lunch! Nu exista nicio masa gratuita! Sensul e simplu: ca n-ai cum sa obtii gratis ceva dorit sau valoros fara sa trebuiasca sa platesti cândva cumva pentru acel ceva. Dar, ca fapt divers, nici sa dai ceva gratis nu e tocmai gratuit – te poate costa, adica (vorba aia: facerea de bine…)!
Altfel de lucrari de arta
Ce straniu, dar fain suna „Lucrari de arta” în contextul constructiilor de sosele, deci de poduri si tuneluri etc.
Dedicatie pentru activistii
Am dat peste o poezie de Rainer Maria Rilke si m-am apucat s-o traduc. Tare mult mi-ar placea s-o citeasca toti alarmistii, urgentistii care prezic de ani buni sfârsitul vietii pe Pamânt – nu le-ar strica sa mai si mediteze nitel înainte sa activeze… activist. Deci, Despre rabdare/ (Über die Geduld)// Trebuie sa lasam lucrurilor/ propria, linistita dezvoltare nederanjata/ care vine din adâncul interior/ si prin nimic nu poate fi împinsa/ sau grabita,/ totul e sa porti sarcina pâna la capat – si
apoi sa dai nastere./app/ Sa te maturizezi aidoma pomului/ care nu-si grabeste sevele/ si se înalta împacat în furtunile primaverii,/ fara teama/ ca s-ar putea sa nu-i urmeze/ vreo vara./ Va veni dara!/ Dar nu vine decât la cei rabdatori/ care exista ca si cum vesnicia/ s-ar întinde-n fata lor,/ atât de pasnica si larga-n lipsa ei de griji./app/ Trebuie sa ai rabdare/ cu cele nerezolvate-n inima/ si sa încerci sa îndragesti chiar întrebarile/ asemenea unor odai încuiate/ si asemenea unor carti scrise/ într-o limba foarte stranie./ Totul e sa traiesti totul./ Când traiesti întrebarile, poate ajungi sa traiesti/ încetul cu încetul,/ fara s-o observi,/ într-o stranie zi/ înspre miezul raspunsurilor.
Despre granite
Eram de acum, cu o amânare de patru zile, în autocar, în drumul înapoi spre Iasi. Tocmai pornisem de la Sibiu si trecusem de vreo cincisprezece minute pe lânga Avrig, când am primit urmatorul mesaj de la Vodafone: „Te anuntam ca te afli in apropierea granitei cu Ungaria. Verifica-ti acum beneficiile incluse in abonament si accesul tau de roaming, cu ajutorul lui TOBi (…) pentru o calatorie fara griji. In cazul in care nu intentionezi sa parasesti tara, selecteaza manual reteaua Vodafone, din meniul telefonului.”
Un „H|?!” cu majuscule a fost prima mea reactie. Cum naiba adica puteam sa ma fi aflat „in apropierea granitei cu Ungaria”, fiind la vreo 40 km departare de Sibiu (în directia Brasov, nota bene) si la vreo 400 de kilometri departare de Nadlac, de granita oficiala cu Ungaria, deci? Ce? S-a mutat granita cu Ungaria pe sest undeva în judetul Sibiu? Sau Vodafone a dat o noua definitie notiunii de „apropiere”?
Dar, mai stii, poate ca reteaua de telefonie a pus la lucru un chatbot maghiar…
Michael Astner este poet, traducator si publicist