Ce îi determina pe indivizi sa realizeze investitii financiare? Aceasta este o întrebare la care au încercat sa raspunda de-a lungul anilor multi cercetatori.
Comportamentul investitional al persoanelor este influentat de situatia socio-economica individuala, dar este determinat si de alti factori precum cei politici, institutionali si culturali. Unele studii au dorit sa identifice daca „mostenirile” istorice, precum existenta unui sistem politic opresiv sau apartenenta la un imperiu, pot avea înca un impact asupra institutiilor formale, dar si asupra mentalitatilor, obiceiurilor si credintelor indivizilor, fapt care ar influenta într-un anumit fel comportamentul investitional. Studiile de specialitate au aratat ca un soc politic sau economic major influenteaza comportamentele, atitudinile si mentalitatile indivizilor, astfel indivizii îsi schimba deciziile privind asumarea unor riscuri dupa ce au experimentat diferite perioade de crize economice.1 Mai mult, persoanele care au trait perioade de recesiune în tinerete cred ca succesul în viata depinde mai mult de noroc decât de efort si sprijina mai multa redistribuire guvernamentala.2
Profesorii Ibrahim si Galt arata într-un studiu privind România3 ca nivelul de dezvoltare al pietelor financiare si al institutiilor financiare reprezinta un important factor care influenteaza decizia de a investi în actiuni, deoarece accesul la aceste instrumente financiare depinde de nivelul de dezvoltare al institutiilor specifice economiilor capitaliste. Capacitatea unei persoane de a fi proprietar într-o companie reprezinta o caracteristica ce face o diferenta clara între economiile socialiste si cele capitaliste, mai ales ca urmarirea naturala a unui individ de a face bani este esenta oricarui regim capitalist. Înfiintarea unor astfel de institutii financiare complexe, precum bursele de valori, reprezinta un aspect care a influentat semnificativ tranzitia de succes a economiilor socialiste catre capitalism. Dar trebuie sa subliniem ca înainte de sfârsitul regimului comunist majoritatea indivizilor din tarile est-europene nu stiau nimic despre bursele de valori si despre avantajele investitiilor în instrumente financiare deoarece astfel de institutii capitaliste nu functionau într-un sistem economic socialist. Astfel, reticienta privind investitiile în actiuni si aversiunea fata de risc a indivizilor în tarile fost comuniste este mai mare. Studiile4 realizate la nivelul Germaniei dupa unificare evidentiaza o diferenta majora între germanii care au trait în fosta republica socialista comparativ cu cei din vest atât din perspectiva aversiunii fata de risc, dar mai ales din perspectiva comportamentului investitional.
Într-un studiu5 realizat la nivel european utilizând un chestionar la care au raspuns peste 17,000 de gospodarii din 25 de tari am studiat impactul modificarilor la nivel institutional asupra comportamentului investitional individual. Rezultatele obtinute sugereaza ca expunerea anterioara la sistemul comunist este asociata cu un nivel mai redus al investitiilor financiare pe piata de capital în prezent. Cu cât o persoana a trait mai mult într-un sistem socialist cu atât este mai mica probabilitatea realizarii de investitii pe piata de capital. Diferenta care este determinata de educatia, atitudinile si stilul de viata în perioada comunista. De asemenea, la nivelul persoanelor chestionate calitatea institutionala si de guvernanta slaba reprezinta o bariera importanta pentru investitiile ulterioare în actiuni sau în obligatiuni.
Aceste rezultate ar putea constitui o explicatie pentru atractivitatea înca foarte redusa în rândul românilor pentru investitiile în instrumente financiare tranzactionabile la bursele de valori, precum actiunile si obligatiunile, si preferarea plasarii resurselor acumulate în active imobiliare precum case si terenuri.
1 Malmendier, U., Nagel, S. (2011). Depression Babies: Do Macroeconomic Experiences Affect Risk Taking? The Quarterly Journal of Economics, 126(1), 373-416.
2 Giuliano, P., Spilimbergo, A. (2014). Growing up in a recession. Review of Economic Studies, 81, 787-817.
3 Ibrahim, G.E., Galt, V. (2002). Bye-bye central planning, hello market hiccups: institutional transition in Romania, Cambridge Journal of Economics, 26, 106-118.
4 Laudenbach, C., Malmendier, U., Niessen-Ruenzi, A. (2019). Emotional Tagging and Belief Formation – The Long-Lasting Effects of Experiencing Communism, American Economic Journal: Papers Proceedings, 109, 567-571.
5 Andries, A., Plopeanu, A., Sprincean, N. Institutional Determinants of Households’ Financial Investment Behaviour Across European Countries (December 10, 2021)
Alin Andries este profesor universitar doctor la Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iasi