De mâine, timp de trei zile, la Iasi, arheologi din România, Germania, Ucraina, Polonia si Republica Moldova vor trece în revista mostenirea arheologica din spatiu cuprins între Carpati si Caucaz. Evenimentul, organizat de Departamentul de Studii Eurasia din cadrul Institutului de Arheologie German, împreuna cu Institutul de Arheologie al Academiei Române-Filiala Iasi, îsi propune însa si un alt obiectiv: acela de a le oferi arheologilor din Ucraina sansa ca, în plin razboi, sa-si poata prezenta cercetarile, “munca în curs, rezistenta si semnificatia eforturilor arheologice în fata adversitatii”. La eveniment va participa si Ambasadorul Republicii Federale Germane în România, dr. Peer Gebauer (FOTO).
Arheologii ucraineni vor vorbi, între altele, despre nomazii de pe ruta Niprului, despre ceramica rosie de lut din necropola scitica târzie Chervony Mayak în districtul Kherson, despre bisericile din Kiev din al doilea sfert al secolului al XII-lea, dar si despre bijuterii furate din Muzeul de istorie locala din Kherson. Este o perioada ampla, care acopera partial Comuna primitiva dar si asa numitul „Mileniu de tacere” pentru istoria poporului român, perioada în care sunt extrem de putine surse despre ce a fost în zona actuala a României si în vecinatate.
De la cercetatorii români vom afla unde si când se foloseau piepteni din coarne de cerb, dar si noutati despre cultura Cucuteni, un arheolog polonez vin pregatit sa vorbeasca despre inovatia tehnologica reprezentata de transportul pe roti în stepa epocii bronzului, iar alti specialisti vor vorbi despre inovatii metalurgice din mileniul al III-ale î.Hr. în Bazinul Carpatilor Orientali. Si poate ca nu e o idee tocmai rea ca, într-un moment în care Uniunea Europeana insista pe importanta inovarii, sa privim putin în trecut, pentru a întelege ce impact îl pot avea inovatiile pentru omenire. Conferinta de la Iasi promite sa ofere o astfel de oportunitate.
“Situata între lanturile muntoase bogate în resurse ale Carpatilor si Caucazului, strabatuta de râuri mari care servesc drept cai navigabile alaturi de Marea Neagra, în Antichitate, aceasta regiune a fost un creuzet de culturi si traditii si un coridor pentru un flux de oameni, obiecte si idei, creând o punte între Est si Vest”, explica organizatorii conferintei de la Iasi, “Archaeological Heritage Between Carpathians and Caucasus”.
În mijlocul acestui creuzet, Iasul a fost pus, de la declansarea razboiului din Ucraina în pozitia în care poate deveni un centru pentru solidificarea relatiilor cu Republica Moldova si Ucraina. Pentru ca, spune prof. dr. Alexander Rubel, director al Institutului de Arheologie al Academiei Române, filiala Iasi, „În zilele noastre, schimbul cultural si stiintific nu a fost mai putin important. În regiunea nord-pontica, acesta a fost afectat de diverse obstacole care au perturbat interactiunile Est-Vest. În special, umbra Cortinei de Fier a avut o influenta de lunga durata asupra arheologiei din regiune, limitând schimburile stiintifice în cadrul colegilor din alte tari europene. În prezent, razboiul de agresiune al Rusiei reprezinta o provocare considerabila pentru eforturile arheologice din Ucraina si ameninta cercetatorii si patrimoniul cultural al poporului ucrainean”. Acesta a fost motivul pentru care o parte consistenta din prezentari va fi realizata de arheologi din Ucraina.
Conferinta se va desfasura la Academia Româna filiala Iasi pe parcursul a trei zile, în perioada 21 – 23 noiembrie, iar prezentarile specialistilor au fost împartite pe patru teme, care acopera cronologic perioada cuprinsa între neolitic si Evul Mediu timpuriu: „Flux de oameni, culturi care se contopesc: Perioada de migratie si transformarile culturale din jurul Carpatilor”, „La marginea imperiilor: interactiunile dintre nomazii de stepa, colonizatorii greci si conducatorii romani”, „Faurirea metalului, faurirea retelelor: metalurgia cuprului si bronzului între Carpati si Caucaz” si “Domesticirea stepei nord-pontice: rascruce de agricultori si pastori timpurii între Europa si stepele eurasiatice”.