Daca pâna acum s-a tot vorbit despre “quiet quitting” sau “demisia silentioasa”, miscarea devenita populara pe retelele sociale, mai ales pe TikTok, în care angajatii îsi limiteaza, practic, atributiile de la serviciu (fac minimul necesar pentru a ramâne la locul de munca), acum, mai nou, multi tineri aduc în prim plan problematica angajatorilor cu conceptii gresite si prejudecati asupra Generatiei Z, care i-ar determina sa renunte. Este generatia care s-a nascut între 1989 si 2012.
Din punctul lor de vedere, atitudini nepotrivite si replici ca “Pe vremea mea oamenii munceau, acum voi nu stiti ce înseamna asta, nu mai vreti sa munciti”, sau “Eu ma duceam si în zilele libere la serviciu”, îi conving sa nu ramâna mai mult de câteva luni la un loc de munca.
Cazul Andreei
Andreea, studenta în ultimul an la Facultatea de Drept din cadrul Universitatii “Alexandru Ioan Cuza” (UIAC) Iasi, a mentionat reporterilor “Ziarul de Iasi” cât de nuantate sunt astfel de situatii, din ce în ce mai întâlnite. “Datorita dezvoltarii, a educatiei, este normal ca atunci când mergi la munca sa ai anumite asteptari, un mediu decent, linistit, cu oameni educati… Dar ce ce faci când nu e asa, iar angajatorii se comporta cu tine ca în Evul Mediu, jignindu-te cu fiecare ocazie, din cauza lipsurilor lor? Mai corect spus, a frustrarilor. Normal ca vrei sa demisionezi, silentios sau nu”, a precizat tânara.
În relatarea sa, aceasta a povestit diverse schimburi de replici pe care le-a avut cu sefi de-a lungul timpului. “Cel mai mult m-a scos din minti ipocrizia unui manager dintr-o corporatie la care am lucrat doar doua luni. Oricâta nevoie de bani aveam, nu am mai suportat. Am refuzat sa ma prefac ca sunt la fel de ipocrita ca el. Eu voiam sa muncesc, noi vrem sa muncim, dar nu vrem sa fim exploatati într-un mod înjositor. De ce sa ma suni noaptea sa-mi mai dai câte ceva de facut, când stii ca nu normal? De ce sa declari în timpul sedintelor cât de mult ai muncit tu ca sa ajungi, de fapt, o marioneta nefericita? De ce sa accept toate astea? Asemenea comportamente sunt peste tot, si nimeni nu vorbeste despre ele”, a adaugat studenta.
“La vârsta ta lucram pe câteva sute de lei”
Pe principiul “tineretea nu tine de foame”, tinerii nu ar mai accepta compromisuri ca “munca multa, bani putini”. “Chiar în Iasi, ce faceai înainte cu 2.500 de lei nu mai faci astazi nici cu 3.000, normal ca nu mai tine asta cu «La vârsta ta lucram si pe câteva sute de lei». În orasul asta, exista oameni care creeaza continut pe TikTok si câstiga mai bine, nu zic ca asta e perfect sanatos si normal, dar eu de ce ti-as suporta frustrarile pe un salariu de nimic? Doar pentru ca am nevoie de ceva experienta pe viitor? Cedez psihic si nu mai ajung acolo. Consider ca, daca tu nu ai fost capabil sa spui «Nu», asta nu ma obliga pe mine sa fac la fel. Nu au dreptate deloc cei care spun ca tinerii nu mai vor sa munceasca”, a conchis aceasta.
Ce spun specialistii
Psihoterapeutul iesean Mioara Claudia Rusu (FOTO JOS) considera ca, pentru tineri, intrarea pe piata muncii este un moment tot mai bine planificat.
“Pentru acestia este din ce în ce mai important sa îsi aleaga un job care le place. Multi nu mai sunt dispusi sa munceasca orice, doar ca sa aiba un loc de munca. De aceea, prefera sa investeasca timp în educatie, sunt din ce în ce mai flexibili în a exersa abilitati noi. Mentalitatea s-a schimbat în directia în care nu e musai sa te nasti cu anumite competente ci, daca esti suficient de deschis si flexibil, poti învata, în principiu, absolut orice. Atunci când se angajeaza, alaturi de pachetul salarial propus de angajator este vizat mediul de lucru si echipa, posibilitatea de a promova, dar si flexibilitatea programului”, a mentionat specialistul.
În plus, este necesara o atitudine responsabila fata de munca, atât din partea angajatorilor, cât si a tinerilor care îsi cauta un loc de munca. “Cerintele sunt mari, dar este necesar ca acestea sa fie mai degraba realiste. Este usor sa spui ca tinerii nu mai vor sa munceasca. Tinerii nu ar trebui sa se multumeasca cu mai putin sau sa accepte sa lucreze la negru. Ce pot face însa este sa investeasca în ceea ce îsi doresc cu adevarat, sa investeasca în educatie, în a-si exersa cât mai multe abilitati personale”, a subliniat aceasta.
“Poate ca nu vor sa lucreze în conditii nesanatoase pentru sanatatea lor mentala”
La rândul ei, Eliza Cogian (FOTO JOS), psiholog clinician si psihoterapeut, a oferit câteva sfaturi practice celor care se confrunta cu asemenea “tratamente”, explicând cât de mult afecteaza un loc de munca calitatea vietii.
“Fara îndoiala, munca în sine nu este problema. În schimb, problema consta în modul în care este structurata munca în prezent. Exista o lipsa de locuri de munca bune sau bine platite, sigure si satisfacatoare, si un exces de locuri de munca nesatisfacatoare. Din pacate, locurile de munca nesatisfacatoare duc la o scadere considerabila a calitatii vietii si bineînteles la o sanatate mentala precara. Tinerii care sunt nesatisfacuti de locul de munca ar fi indicat sa-si canalizeze energia în ceva pozitiv care poate schimba lucrurile în bine”, a mentionat specialistul.
De asemenea, exista anumite schimbari de politica care ar putea contribui la îmbunatatirea muncii si ar putea oferi mai mult control asupra vietii. “Daca organizatia unde lucrati nu a abordat recent elemente precum bunastare, conducere etica, transparenta si diversitate, echitate si incluziune, respect, este important sa începeti sa aveti discutii cu cei de la conducere. Acestea nu sunt subiecte doar pentru tineri. Fiecare subiect este, de asemenea, relevant si pentru generatiile mai în vârsta.
În 2019, Organizatia Mondiala a Sanatatii a reclasificat epuizarea la locul de munca ca un sindrom rezultat din stresul cronic la locul de munca care nu a fost gestionat cu succes. Poate ca nu este vorba ca tinerii nu vor sa munceasca, ci mai degraba ca nu vor sa lucreze în conditii nesanatoase pentru sanatatea lor mentala”, a conchis Eliza Cogian.