Publicitate

„România traverseaza o perioada foarte grea, cu multe provocari”, a afirmat Corina Cretu, europarlamentar din partea partidului Pro România, dar mai cunoscuta la Iasi de când, în calitate de comisar pentru Politica Regionala al Comisiei Europene, a „urnit” proiectul Spitalului Regional de Urgenta, pe care l-a numit „proiectul meu de suflet”. 
Aflata ieri în vizita la Iasi, ea a amintit ca în 2015 a semnat, din partea Comisiei Europene, cu premierul de atunci, Victor Ponta (presedintele de acum al partidului), contractul de finantare, pentru ca în 2018 proiectul sa fie mutat pe exercitiul financiar 2021-2027. „Sa speram ca macar anul viitor va începe constructia SRU”, a spus ea. Amintim ca abia a fost lansata licitatia pentru lucrarile de pregatire a santierului în Moara de Vânt, procedura care a si fost contestata.

Corina Cretu a mentionat si alte proiecte realizate la Iasi cu fonduri europene, precum reabilitarea Spitalului de Copii, extinderea retelelor de apa si de canalizare si construirea terminalului de pasageri de la aeroport. Ea a atras atentia ca „ramâne aceasta rana a infrastructurii rutiere. România este pe primul loc în privinta evenimentelor rutiere tragice pe drumurile publice”. Eurodeputata a mai spus ca e foarte important ca Moldova sa fie legata de toate regiunile istorice si mai departe de vestul european.

“Ma îngrijoreaza acest joc, ca tot ceea ce este bun vine de la primari si guvern si ca tot ceea ce este rau vine de la UE”

„Pe de alta parte, este pacat ca nu gasim caile legislative pentru a accelera absorbtia fondurilor europene. România adauga foarte multe conditionalitati peste regulile europene”, a spus ea. Exemplul dat în acest sens a fost ca în localitati cu mai putin de 2000 de locuitori nu se pot face retele de apa si de canalizare. „Din contra, Uniunea Europeana ajuta regiunile cele mai putin dezvoltate. Nu e o regula a UE (pragul de 2000 de locuitori, n.r.), ci una adaugata de Guvernul României peste cele europene”, a precizat Corina Cretu.

„Ma îngrijoreaza acest joc, ca tot ceea ce este bun vine de la primari si guvern si ca tot ceea ce este rau vine de la Uniunea Europeana”, a subliniat fostul comisar european pentru politica regionala. „Nu ne putem permite luxul Marii Britanii de a favoriza cresterea tendintelor antieuropene”, a adaugat ea facând referire la Brexit. „Ar trebui sa fim mai precauti cu atacurile la adresa Uniunii Europene”, a avertizat ea, aratând spre schimbarea politica din Olanda, unde alegerile au fost câstigate de un partid al carui lider a protestat vehement fata de acordarea dreptului de munca românilor la intrarea tarii noastre în UE.

Pe cine trimitem anul viitor la Bruxelles?

„Sunt foarte îngrijorata de tendintele de antieuropenism si uneori extremism care se manifesta în tot spatiul comunitar, care ne pot afecta foarte mult pentru ca tarile au devenit mult mai egoiste, iar bugetele UE nu mai ajung. Politica de coeziune pentru care am fost responsabila cinci ani în calitate de comisar european este afectata de toate aceste noi provocari legate de razboiul din proximitatea tarii noastre, de necesitatea reconstruirii Ucrainei”, a aratat ea.

Viitorul este în mâinile celor care vor vota în alegerile europarlamentare din 9 iunie 2024, când România va trimite 33 de reprezentanti în Parlamentul European, a mentionat Corina Cretu. Eurodeputata a recunoscut ca, pâna acum, activitatea acestora nu a fost prezentata sau reflectata pe larg, dar ca este nevoie ca România sa trimita la Bruxelles profesionisti cu cât mai multa experienta. „Trebuie mai mult ca oricând sa avem voci care sa cunoasca regulamentele si mecanismele europene, sa-si foloseasca experienta ca sa deschida usi, sa pledeze pentru interesul national al României”, a mai spus ea. Fostul comisar a aratat ca, „studiile prefigureaza o majoritate pro-europeana foarte fragila si va fi foarte greu sa se faca o majoritate”.

Pierdem iarasi fonduri europene

Cât priveste fondurile europene, România a atras 83 la suta din fondurile europene alocate în 2014-2020, dupa ce în exercitiul financiar trecut (2007-2014) a pierdut doua miliarde de euro, bani ramasi necheltuiti pentru investitii în infrastructura rutiera si cea feroviara. „Iarasi vom pierde bani, tocmai când în Europa se vorbeste de un fond de reconstructie a Ucrainei, de o armata comuna, care vor afecta foarte mult politica de coeziune. Nu ne dam seama ca suntem în fata unui moment istoric pe care probabil nu-l vom mai prinde: o alocare de 80 de miliarde de euro”, bani care sunt cheltuiti cu mare greutate: „S-au primit doua transe din PNRR, 9 miliarde de euro, din care s-a cheltuit mai putin de o zecime. Faptul ca nu avem proiecte ne va afecta foarte tare”, a tras ea un semnal de alarma.

Primul pas de facut: reorganizarea administrativ-teritoriala

Cel mai important lucru care trebuie facut este reorganizarea administrativ-teritoriala. „Când am venit aici la Iasi, eu eram comisar european si vorbeam cu sase presedinti de consilii judetene (din regiunea de Nord-Est, n.r.), primari. În Franta, în Germania, partenerul de discutii este presedintele de regiune. Nu lucram cu guvernele, acolo este descentralizare totala. Fiecare presedinte aduna mediul universitar, mediul de afaceri, mediul cultural si stabilesc împreuna bugetul pe urmatorii 10 ani pe baza bugetului. Aici cred eu ca ar trebui sa ajungem. Din pacate, noi avem o batalie politica”, a explicat Corina Cretu.

De ce este presedintele Pro România consilierul presedintelui PSD

Despre calitatea de consilier onorific pe care presedintele Victor Ponta o îndeplineste la cabinetul premierului Marcel Ciolacu, care este si presedintele PSD, Corina Cretu a spus ca „am sperat ca este un prim pas de apropiere a celor doua partide”. Corina Cretu, care este presedintele Consiliului National al Pro România, a amintit de scindarea provocata de vechea conducere a PSD, cea a lui Liviu Dragnea. „Pasul firesc era sa fi fost chemati înapoi odata ce s-a schimbat conducerea PSD. Dar la ultimul congres ideea a fost sa ne reorganizam sa mergem singuri în alegeri, pentru ca nu am primit pâna acum niciun raspuns. Sunt si în interiorul PSD opinii diferite. Eu sunt o social-democrata convinsa, în Parlamentul European suntem în acelasi grup politic al social-democratilor. Lucram împreuna, în toate judetele suntem prieteni, dar o alianta oficiala la nivel national nu s-a facut, desi vorbim de un an de nevoia de a reuni”, a explicat ea relatia dintre cele doua partide.

Citește toată știrea

Fost comisar UE pentru Politică Regională, la Iaşi: „Să sperăm că măcar anul viitor va începe construcţia SRU, proiectul meu de suflet”
Publicitate