Publicitate

În 2019, ajungeam în Belgrad pentru prima data. Înainte de 1989, priveam catre Iugoslavia cu respect si admiratie. Îi admiram pe sârbi pentru lupta lor împotriva nemtilor din al doilea razboi mondial si îl respectam pe Tito ca pe liderul pe care România nu îl avea.
Aveau iugoslavii tot ce lipsea blocului sovietic. De la nivel de trai ridicat pâna la demnitate. Din primele clipe, am ramas înmarmurit, împietrit, la fel ca orasul care se deschidea în fata mea. Parea ca ma aflu într-un loc în care scurgerea timpului se oprise în urma cu 30 de ani.

Nu era atât faptul ca cele mai multe dintre cladiri erau într-o stare avansata de degradare cât senzatia de praf asternut si nederanjat de mâna unei gospodine modeste dar harnice.

Pe strada Nemanja, sârbii au pastrat intacte cladirile bombardate de NATO în 1999, ca un fel de marturie a suferintelor îndurate de ei din partea NATO. Nu cred ca mai exista o alta natiune care sa pastreze la vedere urmele propriilor lor greseli. Pe aceeasi strada se afla cladirea în care a fost asasinat fostul presedinte Zoran Dindic, speranta Serbiei.

Trei ani mai târziu, ca o dovada ca în Serbia lucrurile merg din rau în mai rau, pe aceeasi strada gasesti acum un banner urias pe care scrie „Serbia fara Kosovo este ca un corp fara inima“ si în capatul de jos al strazii o statuie al lui Stefan Nemanja, considerat fondatorul imperiului sârb. Inaugurata în 2021, statuia a fost realizata de un sculptor rus.

Cum vad istoria veteranii razboaielor din Iugosalvia

Am stat de vorba cu veteranii razboaielor iugoslave. Desi ordinele militare, declaratiile politice, sutele de mii de morti cazuti în procesele de epurare etnica si istoria au demonstrat fara echivoc ca Serbia a fost tara agresoare, si dupa 30 de ani multi înca mai sustin ca Serbia s-a aparat.

Dupa proclamarea independentei, de frica sa nu fie omorâti de bosniaci, dar mai ales de croati, având în vedere trecutul fascist al acestora, sârbii pretind ca s-au aparat, considerând atacul cea mai buna aparare. Sârbii s-au aparat încercând sa îi omoare primii, însa nu au reusit sa îi ucida pe toti.

Nici acum nu înteleg veteranii sârbi de ce le-a fost atât de greu sa le fie recunoscut statutul de veterani, si de ce sprijinul pentru veterani este aproape egal cu zero chiar si dupa ce s-au zbatut pentru drepturile lor timp de 20 de ani.

Viata grea

Este grea viata de veteran, indiferent de tara sau de razboi. Aceasta viata devine însa un calvar în tarile care nu îsi pot scoate veteranii la parada.

Ce ar putea veteranii sârbi sa sarbatoreasca? Ce multumiri le-ar putea aduce poporul când pe liderii care i-au condus o întreaga omenire i-a condamnat pentru genocid?

Mai mult, pe newswwek

Citește toată știrea

FOTO Cum văd veteranii din fosta Iugoslavie războaiele care i-au dezbinat
Publicitate