Un aspect mai putin cunoscut public: pentru multi pacienti trecuti prin ATI, COVID-ul a lasat urme definitive. Nu este vorba despre anxietate, depresie, probleme respiratorii, dureri musculare sau cefalee, consecinte post- COVID deja cunoscute. Ci despre lucruri mult, mult mai grave: picioare sau mâini amputate. Nu mai putin de 20 de ieseni au trecut prin aceasta cumplita trauma, ramânând astfel infirmi. În plus, daca au unii au scapat totusi cu viata, chiar mutilati de Covid, statisticile pandemiei mai arata ca, la Iasi, 90- dintre cei cu ischemii arteriale grave si-au pierdut în final viata. Multi dintre acestia erau „recidivisti” în COVID, dar si nevaccinati.
Caz Covid, aparent banal: barbat, nevaccinat, 65 de ani, din judetul Iasi, fara boli asociate cunoscute si declarate, internat la Spitalul Modular Letcani în noiembrie, anul trecut, pe sectorul COVID. Dupa doua saptamâni de ATI, barbatul este diagnosticat cu ischemie arteriala pe membru inferior si este transferat la Spitalul Clinic de Urgenta „Sfântul Spiridon”. Cu plamânii afectati 90- , imobilizat la pat pret de 14 zile, între timp cu un picior amputat în urma ischemiei dobândite, pacientul a murit. Un caz izolat, atipic? Absolut nu…
Cea mai severa complicatie: boala tromboembolica
Nu a fost singurul caz de acest fel, iar medicii spun ca astfel de pacienti au fost mai ales în valurile 3 si 4, ultimul din acestea doua fiind dominat de infectia cu tulpina Delta, cea mai grava. “Acum, la noile cazuri de infectie cu Omicron, nu am constat acest lucru, dar pe parcursul anului trecut, în ultimele doua valuri, 3 si 4, una dintre complicatiile cele mai severe a fost boala tromboembolica. Evident, tromboembolismul pulmonar este manifestarea cea mai grava, si, pe de alta parte, trombozele venoase care duc la ischemii ale membrelor inferioare si superioare, dar chiar si ischemii în zona abdominala. Asta pentru ca, în inflamatia COVID 19, se produc modificari ale coagularii sângelui. Este o situatie care genereaza frecvent un status procoagulant si în boala avenoasa cronica, în tromboembolismul pulmonar, în ischemia acuta arteriala. Se formeaza trombi, care se localizeaza în anumite segmente ale corpului. Acesti trombi sunt extrem de periculosi, mai ales în anumite contexte preexistente”, a explicat prof.dr. Diana Cimpoesu, coordonatorul UPU/SMURD si purtator de cuvânt al Spitalului Clinic de Urgenta “Sfântul Spiridon”.
Fumatul, factor agravant
Medicii spun ca tratamentul aplicat a urmarit în principal evitarea sau stoparea aparitiei trombozelor, cele cauzatoate de ischemii. “Nu tot timpul am reusit… Si asta pentru ca pacientii prezentau multiple comorbiditati, multe dintre ele cardiovasculare, sau diabet, care, dupa mine, este principalul factor de risc în aceasta pandemie. Mai existau si alti factori care predispuneau la aparitia trombozelor, si anume fumatul, asa zisa boala a picioarelor reci, deci probleme de vascularitate, cu predispozitie genetica. Cred ca am avut aproximativ 20 de cazuri cu ischemii finalizate cu amputatii la nivel de spital”, a spus dr. Florin Rosu , managerul Spitalului de Boli Infectioase „Sfânta Parascheva”.
Majoritatea celor care au suferit ischemii au fost pacienti de ATI COVID unde, spun medicii, dat fiind cunoscute aceste consecinte ale bolii, sunt urmati anumiti pasi în tratament. Mai întâi, bolnavul este spalat cu sapun lichid, apoi se unge cu alcool si cu o crema protectoare. În momentul schimbarii lenjeriei, se verifica prima data daca exista sau nu tromboze sau escarii, apoi legaturile (bolnavii din ATI sunt legati), badijonajul bucal si asa mai departe. Toate se întâmpla între 7-9 dimineata. La ora 9, ora de garda , medicii mai verifica înca o data starea pacientului. “La Spitalul de Boli Infectioase am avut aproximativ 20 de cazuri de amputatie COVID 19. Nu stiu însa câti au supravietuit”, a mai spus dr. Florin Rosu. Medicii de la Chirurgie Vasculara spun ca 90- dintre cei cu COVID si ischemii finalizate cu pierderea unui membru inferior sau superior se finalizeaza prin deces.
Diana Cimpoesu spune ca sansele de supravietuire în cazul unor ischemii acute de membru inferior sau superior, daca se intervine la timp si pacientul nu are foarte multi factori de risc, sunt unele bune. “Au fost decese destul de multe din aceasta cauza, neasteptat si nedorit de multe, pentru ca afectarea vasculara de la nivelul membrului superior sau inferior era probabil însotita de o afectare vasculara si la nivelul celorlalte artere, în zona meseserica. Acelasi lucru, în foarte multe cazuri, au avut fibroame coronariene acute, accidente vasculare cerebrale. Deci, patologia aceasta vasculara s-a vazut cel mai clar la Chirurgie Vasculara. Si atunci au fost decese în aceste cazuri, aproape în fiecare luna, în rândul pacientilor tratati în ATI”, a adaugat Diana Cimpoesu.
Vindeci una, provoci altceva
Medicii mai spun ca au fost si pacienti care, în urma tratamentului anticoagulant, tot în conditiile de COVID, inflamatia a determinat un status de sângerare. “Atunci apare o situatie care în medicina se numeste coagulare intravasculara diseminata, care nu se refera la tromboza venoasa sau la tromboza arteriala, ci se refera la sistemul de coagulare al organismului. Pe de o parte, dai anticoagulanti la pacienti sa nu faca ischemii acute si sa nu faca tromboza venoasa, si apar tulburari în sensul sângerarilor. Au fost si astfel de cazuri, foarte putine în schimb comparativ cu cele de tip ischemic si trombotic”, a mai spus Diana Cimposu. Cel putin la Spitalul „Sfântul Spiridon”, în 2021, au existat cel putin 10 ischemii acute de membre de membre inferioare sau superioare pe luna, cel mai mare numar înregistrat de Clinica de Chirurgie Vasculara de la înfiintare si pâna acum. Dintre acestea, cel putin doua au necesitat taierea unui picior, dar, adauga Diana Cimpoesu, au fost si luni, mai ales în valul 4, unde a fost nevoie de cinci interventii pentru amputatie.