Îngrijorarile tot mai mari cu privire la efectele potential daunatoare pe termen lung ale ooforectomiei (ovariectomie) bilaterale premenopauza (OBP) au determinat o scadere a numarului de femei care aleg sa îndeparteze în mod proactiv ambele ovare, ca masura de precautie pentru a se proteja împotriva cancerului ovarian. Un nou studiu a identificat afectiuni medicale cronice specifice, cum ar fi astmul si artrita, asociate cu acesta procedura.
Un nou studiu sugereaza ca ovariectomia bilaterala premenopauzala, cu sau fara histerectomie, poate cauza mai multe afectiuni medicale cronice si declinul functiei fizice la sfârsitul vârstei mijlocii.
Rezultatele studiului au fost publicate sapramâna trecuta, online, cu titlul „Efectele pe termen lung ale ooforectomiei bilaterale premenopauzale cu sau fara histerectomie asupra îmbatrânirii fizice si afectiunilor medicale cronice”, în Menopause, revista Societatii Americane pentru Menopauza (The Menopause Society).
Histerectomia este a doua cea mai frecventa operatie chirurgicala efectuata la femei, dupa nasterea prin cezariana.
Se estimeaza ca 23- dintre femeile cu vârste cuprinse între 40 si 44 de ani si 45- dintre femeile cu vârste cuprinse între 45 si 59 de ani au fost supuse OBP în momentul histerectomiei pentru prevenirea cancerului ovarian ulterior.
Multe dintre aceste femei au fost considerate ca având un risc mediu de cancer ovarian.
Studiile recente privind potentialele efecte negative ale OBP sugereaza ca riscurile suplimentare pot sa nu compenseze întotdeauna potentialele beneficii, în special în cazul femeilor cu un risc initial mediu pentru cancer ovarian.
Ca urmare, ratele de OBP au început sa scada, în anumite zone geografice.
În plus fata de functia lor reproductiva, ovarele afecteaza, de asemenea, mai multe organe si sisteme din întregul corp.
Deoarece secreta hormoni atât înainte, cât si dupa menopauza, îndepartarea ovarelor poate provoca o perturbare endocrina la nivelul mai multor tesuturi si organe, inclusiv creierul, muschii, oasele, vasele de sânge, inima si tractul gastrointestinal.
Unele cercetari anterioare au sugerat, de asemenea, ca ar putea exista o asociere cu bolile cardiovasculare, tulburarile cognitive sau dementa.
Cele mai multe dintre aceste studii au observat ca riscul a fost mai mare în cazul femeilor care au fost supuse OBP înainte de vârsta de 46 de ani.
Totusi, aceste studii anterioare s-au bazat pe colectarea pasiva a rezultatelor, în principal prin abstractizarea fiselor medicale.
În acest nou studiu, care a implicat mai mult de 500 de femei, dintre care putin peste jumatate au suferit OBP, evaluarile în persoana au fost finalizate, în medie, la 22 de ani dupa OBP.
În comparatie cu femeile care nu au avut OBP, cele care au suferit procedura la o vârsta mai mica de 46 de ani au prezentat un risc crescut de artrita, astm, apnee obstructiva în somn si fracturi osoase. De asemenea, acestea au parcurs o distanta mai scurta în timpul unei plimbari de 6 minute.
Femeile cu antecedente de OBP între 46 si 49 de ani au avut un risc crescut de artrita si apnee obstructiva în somn.
Nu au fost identificate diferente semnificative în ceea ce priveste starea cognitiva între cele doua grupuri de femei.
Cercetatorii recomanda efectuarea de studii longitudinale cu urmarire extinsa pentru a evalua daca apar diferente suplimentare în ceea ce priveste functia cognitiva si fizica la vârste mai înaintate.
„Aceste rezultate evidentiaza potentialele efecte negative pe termen lung ale ovariectomiei bilaterale premenopauza si sunt importante pentru ca femeile cu risc mediu de cancer ovarian sa le ia în considerare atunci când cântaresc riscurile si beneficiile unei astfel de proceduri cu sau fara histerectomie înainte de menopauza”, spune dr. Stephanie Faubion, director medical al Societatii Americane pentru Menopauza.