Asachi nu s-a bucurat, se pare, de foarte multa apreciere din partea semenilor. De aceea, la 51 de ani, în 1939, scrie în Meditatia unui îmbatrânit poet: …poate ca sînt de putîni cinstit, de multi defaimat si de nime iubit!
REVERII
Asachi îsi noteaza atât visele sale, cât si pe ale celor apropiati.
• Vineri, 2 aug. 1863. Asachi îl viseaza pe Mihail Sturdza care îl numea maresal al palatului (Maresal du Palais).
• Duminica, 29 dec. 1863. Visul lui Rafael. Am visat ca am vorbit cu Rafael precum îl pictasera, dar cu mici musteti. Eam zis: Cât de fericit esti ca între milioane de oameni, Dumnezeu te-a ales a-ti da un talent ce te-a facut nemuritor!
• Luni, 13 ian. 1864. Asta noapte visai ca Petru cel Mare a sosit la Iasi si ca fiul meu Alecu i s-a dat ca ofiter de Dejourné. Imperatorul a purces pe jos spre întâmpinarea Mitropolitului Veniamin.
• Sâmbata, 18 ian. 1864. Visuri Sturdza?
• Sâmbata, 28 mar. 1864. Viseaza ca era cu sotia sa pe o punte si ca ea a sosit înaintea lui la mal.
• Marti, 7 apr. 1864. Viseaza ca a fost decorat cu crucea d’Honeur! La începutul zilei noteaza: Star al letto non dormire, apoi memento = noli me tangere!
• Sâmbata, 13 iun. 1864. Mama visat ca Ermione i-a dat un bonbon negru.
• Sâmbata, 4 iul. 1864. Vis alegoric aranjament de Biblioteca.
Cine stie cât si cum s-a vorbit despre Cuza în casa lui Asachi, asa încât micul Georgica sa aiba visul care urmeaza:
• Sâmbata, 15 aug. 1864. Georgica viseaza cum ca A.I.Cuza în careta s-ar fi murit prin un pistol tras prin ferestrica din dos a caretei.
• Marti, 18 aug. 1864. Noapte cu visuri alegorice.
• Vineri, 11 dec. 1864. A visat ca a avut o convorbire cu Napoleon I revenit de pe insula Sf. Elena. (Napoleon încercuit cu rosu si albastru).
• Joi, 24 dec. 1864. Visat pe Gusty.
• Luni, 4 ian. 1865. Viseaza pe Kogalniceanu.
• Luni, 3 mai 1865. Noapte cu visu: Alegerea Domnului!
Un adevarat vis premonitoriu:
• Joi, 27 ian. 1866. Visat ca Printul Cuza a abdicat.
• Sâmbata, 26 febr. 1866. Viseaza pe Sturdza.
HUMOR
Nu se putea ca un om cu asa o cuprindere intelectuala sa nu aiba simtul umorului. De altfel, Asachi a cochetat si cu genul comic, scriind comedioara Tiganii. Poate ca vârsta, nevoile si viata mai atenuasera din aceasta calitate specifica, totusi, nu chiar tuturor oamenilor inteligenti.
Asachi practica un umor trist si nu vom sti niciodata daca nu cumva nu era un umor involuntar.
• Luni, 11 febr. 1863. La visterie – nimica – Cumperat 12 gaini si un cucos care s-a dat la Vica.
• Marti, 2 iul. 1863. Este reangajat provizornic gradinarul Schiza, reînviet!
• Vineri, 15 nov. 1863. Am fost la Municipalitate spre alegerea membrilor ei înghesuiala a fost atât de mare încât, spre a nu fi etufat [asfixiat], abea am putut scapa de acolo, mai ales vazând neorânduiala ce a urmat în aplicarea legii electorale.
• Sâmbata, 16 nov. 1863. Sfântul Matei în memoria lui Matei Millo, carele mi-a mâncat 100 galbeni.
• Sâmbata, 25 ian. 1864. Figaro meu m-a lasat azi neras, pentru ca s-a dus de alaltaieri la tara spre a marita pe sora sa, i-am dat pe februarie anticipat 10 lei.
• Luni, 6 apr. 1864. Bucatarul beat în superlatif!
• Miercuri, 20 mai 1864. Orice grija lasati voi ce intrati aice. Felicitatie laconica a fratelui meu.
• Luni, 29 iun. 1864. Fratele meu a venit la Aurora, felicitari, am scris si cumnatei. A iesit un manifest politic???
• Sâmbata, 15 aug. 1864. Concertul=0.
• Marti, 27 oct. 1864. Noapte lina. Visuri politice.
• Duminica, 15 nov. 1864. Negura de London, Georgica dormit cu mine, mama sanatoasa, eu idem.
• Luni, 24 ian. 1866. Parada aniversara, Reprezentatie, teatru, iluminatie, casierie = 0.
TEXTE
În jurnal, din loc în loc, apar diverse productii, cu o incerta valoare literara, care par a fi niste creatii spontane si care se pare ca au un caracter inedit.
• 1 ian. 1864. Rugaciune// Aducem lauda si multumire Prea-puternicului D-zeu ca afara de neplacere trecatoare, a conservat sanatatea pe mine si pe familia mea, ca sa o pot închipui sfat si concurs a sprijini pe miezul înpregiurarilor foarte grele politice care se prepara în Europa la primavara viitoare.
• Duminica, 26 apr., Sf. Gheorghe 1864. Sântul Georgi cel Mare,/ De minune facator,/ În Viata cea fugara,/ Sa ni fie scutitor.
• Duminica, 10 mai 1864. (urmeaza o creatie cu o pronuntata tenta umoristica) Unchiul lui Nepotul sau// Arde-ma, frige-ma, pe carbune pune-ma,/ De la mine o nepoate,/ Nice un ban tu nu vei scoate!/ Asta giuru, crede-ma,/ Unchiu duios cu punga grea./ Pentru ca a mele sume,/ Am sa ieu înalta lume./ Unde plin d’amor, de pace,/ Tie pensie oi face,/ Pentru a ta fericire,/ Si a unchiului amintire.
• Joi, 25 iun. 1864. Epitaf// Sub aceasta piatra zace,/ Corpul acel peritor,/ Ce de vreme se disface,/ Ear sufletu-i lua sbor,/ Si înalta lume asteapta,/ Decretul pentru a lui fapta!
• Duminica, 26 sept. 1865. Urarea pentru Anul Nou 1866// Pe orisonul de Românie,/ Din ceriu o zâna s-a aratat,/ Lumina, lege si armonie,/ Peste popoare s-a reversat./ Fie deci cursul ei în ceru senin,/ Ca timpul ce sboara fara termin!
• Anul Nou 1866, Sâmbata. Primeste o felicitare de la familia Gherghel, în limba polona. În traducere: Sa traiasca al nostru Asaki gloria în Românie!/ Voios plin de sanatate într-un îndelungat trai,/ Si precum privighetoarea care la înfloritul mai,/ Umple aerul si codrul de duioasa armonie.
• Sâmbata, 23 apr. 1866, Sf. Gheorghe. Sânte Eroule Martir, a Moldaviei patrone,/ Ce cu arma fulgerânda pe balaur ai învins!/ Ochiul tau arunca astazi pe seri muna Matrona,/ Care-n a ei batrânete lacrimi de sânge a plâns.
• Miercuri, 15 februarie 1867. Fie glorie lui Carlo si majoritatii cete,/ Care-n lupta patriota o victorie a câstigat,/ Nu prin fos, nice prin arme ce prin drepturi înviete,/ Împartind frateste bunul care legea a decretat!
• Duminica, 23 apr. 1867. Sântul Georgi.// Sânte Georgi erou mare,/ Sa ne fii de aparare,/ Fa si astazi o minune,/ S-acufunde în genune,/ Pe dragonul cel cumplit,/ Ce-a ni perde a droit,/ Vizite peste 20 cu-urari!
• Sâmbata, 23 decembrie 1867. Scrie Ermionei: De la Patria departata,/ Sa primesti si asta data,/ Urarea cea mai buna,/ Ca cu sotul împreuna,/ Sa petreci în mângîierea,/ Pâna-o suta Primavere,/ Si sa vii unde te chiama,/ Unde parinte, frate, Mama!
• Miercuri, 26 dec. 1867. Sf. Stefan: Necrolog, vechi cântec poporan// Stefan! Stefan! Voevod,/ a batut pe Turci, Tatari,/ Pe poloni si pe Ungari,/ a zidit spre amintire,/ 40 de monastire,/ Sa traeasca a lui nume,/ Cât vor fi crestini în lume!
Este foarte sensibil la manifestari de recunoasterea activitatii si meritelor sale, care sunt destul de rare în jurnal. Iata ce noteaza de ziua lui onomastica, 23 apr. 1866:
Dupa Sfânta Liturghie am avut mângâiere a fi urat de o deputatie de profesori si scoleri condusi de D. Prof. Stoica cu un înscris pe versuri prin care generatia actuala îmi arata aici multumirea ca fondator al Scoalei nationale si întemeietorul literaturii Române. O asemene manifestatie mi-a patruns pâna la lacrimi.
Asachi nu s-a bucurat, se pare, de foarte multa apreciere din partea semenilor. De aceea, la 51 de ani, în 1939, scrie în Meditatia unui îmbatrânit poet: …poate ca sînt de putîni cinstit, de multi defaimat si de nime iubit!
Prof. univ. dr. ing. Neculai Eugen Seghedin, cadru didactic si prorector responsabil cu activitatea didactica la Universitatea Tehnica „Gheorghe Asachi” din Iasi