Sarmizegetusa Regia, capitala Daciei, continua sa ascunda mistere neelucidate. Dincolo de rolul templelor dacice, de ritualurile iesite din comun ale lui Zamolxe si Deceneu, de miturile asociate cu originea getilor, în ruinele cetatii, stearsa de pe fata pamântului în urma unui cataclism necunoscut, au fost descoperite o serie de vestigii care uimesc lumea stiintifica, de la cuiul care nu rugineste la câmpul magnetic din aria cetatii.
Sarmizegetusa Regia (cea regeasca) a fost capitala si cel mai important centru militar, religios si politic al statului dac înainte de razboaiele cu Imperiul Roman. A fost nucleul unui sistem defensiv strategic format din sase fortarete dacice din Muntii Orastiei, folosit de Decebal pentru aparare contra cuceririi romane.
Cercetarile arheologice au dus la descoperirea a sapte temple (doua circulare, cinci patrulatere) în Sarmizegetusa Regia, pe doua mari terase: a X-a, respectiv a XI-a.
Dincolo de vestigiile clasice – de ziduri, temple si urmele locuirii acestei cetati, publicistul Andrei Vartic (1948 – 2009) a descoperit, în anii 1990, un artefact învaluit în mister – „cuiul dacic care nu rugineste”.
Andrei Vartic a descris cuiul dacic în mai multe lucrari stiintifice, publicate în Moldova. Cuiul dacic vechi de doua milenii a fost cercetat la Institutul de Metalurgie de la Balti, iar expertii au descoperit, cu uimire, ca acesta nu ruginea, fiind alcatuit din alfa-fier pur de 99,97-.
Pâna la ora actuala sunt cunoscute în lume numai doua exemple de astfel de fier antic: stâlpul de fier de la Delhi si un disc din Mongolia, datat din secolul IX, cercetat atât în laboratoarele de la NASA cât si la Universitatea Harvard. Specialistii spun ca procesul modelarii unui obiect din fier pur este mult mai complicat chiar decât obtinerea lui, data fiind posibilitatea introducerii în el a unor impuritati.
Cum de au avut acces dacii la o asemenea tehnologie, cum au reusit sa aduca un asemenea procent de puritate a metalului ramâne în continuare un mister si dupa 2000 de ani.
Dacii ne-au lasat mostre de „civilizatie” extraordinara dintre care amintim de:
– Betoane perfecte nedistruse de timp, apa si intemperii de peste 2000 de ani;
– Metalurgie mai avansata decât cea din zilele noastre – cuie care nu ruginesc de 2000 de ani, calupuri de fier de 40 kg, când romanii nu puteau sa topeasca în cuptoarele lor bucati mai mari de 25 kg;
– Modelele matematice de la Gradistea Muncelului si desigur cele Topografice, prin asezarea „asa-ziselor cetati” din Muntii Sureanului, Cindrelului, Persanilor (Racos) într-o ordine perfect geometrica de invidiat chiar si azi.
Misterul orasului subteran
O alta teorie controversata, asociata Sarmizegetusei Regia, a fost enuntata de fostul general Vasile Dragomir care, în anii 1990, afirma existenta unui oras subteran care s-ar întinde pe 200 de kilometri patrati si ar cuprinde si celelalte asezari antice din Muntii Orastiei.
Într-o serie de articole scrise în presa vremii, Dragomir afirma ca descoperirea ar fi fost facuta de armata româna care cauta locuri pentru a construi unitati militare.
Mai mult, pe gadgetreport