Liderul PNL Iasi, deputatul Alexandru Muraru, sustine ca restaurarea Bojdeucii lui Ion Creanga a fost necesara pentru a stopa procesul de deteriorare a cladirii si pentru a pastra semnificatia culturala a acestui monument istoric. El afirma ca a fost a treia restaurare din istoria Bojdeucii si ca ”multe dintre elementele care au stârnit controverse existau deja înainte de aceasta ultima restaurare”.
Alexandru Muraru, fost director general al Institutului National al Patrimoniului, afirma, într-o postare pe site-ul sau, ca lucrarile de restaurare a Bojdeucii s-au facut conform standardelor de interventie asupra monumentelor istorice si au avut scopul de a prelungi durata de viata a cladirii si de a-i îmbunatati rezistenta structurala.
”Restaurarea a fost necesara pentru a stopa procesul de deteriorare si pentru a pastra semnificatia culturala a muzeului. Controversele aparute în spatiul public, desi întelese din perspectiva atasamentului emotional fata de patrimoniul national, nu reflecta în totalitate realitatile si necesitatile tehnice ale unui astfel de proces complex de restaurare. Restaurarea Bojdeucii lui Ion Creanga a fost un proiect complex, care a implicat o serie de interventii detaliate, fiecare având scopul de a conserva si revitaliza aceasta cladire istorica”, considera Alexandru Muraru.
Potrivit acestuia, structura de rezistenta a Bojdeucii era alcatuita initial din pereti de valatuci si stâlpi de lemn, dar pentru a îmbunatati rezistenta seismica au fost adaugate elemente din beton armat, înlocuind astfel elementele structurale din lemn vechi.
”Tâmplaria cerdacului a fost înlocuita cu una noua din lemn de stejar, iar parapetul cerdacului închis a fost înlocuit cu unul dublu, izolat termic si protejat ignifug. Peretii interiori si exteriori au fost supusi unui proces de refacere a tencuielilor si injectare a crapaturilor cu mortar de var-nisip, pastrând astfel aspectul autentic al cladirii. Grinzile si planseul existent au fost decapate, reparate si rebaituite, pastrând astfel aspectul lor original, dar îmbunatatindu-le durabilitatea. Toata tâmplaria a fost restaurata sau înlocuita acolo unde era necesar, cu o atentie speciala la detaliile originale ale Bojdeucii. A fost propusa dublarea tâmplariei existente spre interior cu o tâmplarie din lemn de stejar, conform cu aspectul original. Materialul lemnos al sarpantei si al altor elemente a fost tratat pentru a fi rezistent la foc si a preveni degradarea cauzata de insecte si mucegai”, adauga liberalul Alexandru Muraru.
El precizeaza ca aceasta restaurare a fost a treia din istoria Bojdeucii si ca ”multe dintre elementele care au stârnit controverse existau deja înainte de aceasta ultima restaurare”.
Muraru scrie ca prima restaurare a avut loc în ajunul Primului Razboi Mondial, înainte de deschiderea Bojdeucii ca muzeu, iar a doua a urmat dupa cutremurul devastator din 1977.
”În cadrul celei de-a treia restaurari, multe dintre elementele criticate deja existau si au fost integrate în noua interventie cu respect pentru istoria si functionalitatea locului. De exemplu cimentul de pe pereti: Prezenta cimentului, introdusa în restaurarea anterioara, a fost reevaluata si conservata acolo unde a fost posibil, pentru a mentine integritatea structurala a cladirii. (…) Restaurarea nu înseamna întotdeauna întoarcerea la forma originala, ci adesea implica gasirea unui echilibru între pastrarea istoriei si asigurarea functionalitatii si sigurantei în prezent. Astfel, restaurarea actuala a Bojdeucii lui Ion Creanga, cu toate elementele sale, reprezinta un efort constient de a conserva patrimoniul, respectând în acelasi timp istoria interventiilor anterioare si necesitatile actuale ale cladirii ca spatiu muzeal viu si accesibil”, mentioneaza liberalul Alexandru Muraru.
Ministrul Culturii, Raluca Turcan, a solicitat, luni, Corpului de control verificarea legalitatii avizului pentru interventia realizata asupra monumentului istoric ”Bojdeuca scriitorului Ion Creanga”, iar Comisia Nationala a Monumentelor Istorice si Institutul National pentru Patrimoniu vor fi solicitate sa se pronunte asupra calitatii interventiei, prin analizarea proiectului si prin deplasare la fata locului.
Tot luni, prefectul de Iasi, Bogdan Cojocaru, a cerut Directiei pentru Cultura si Inspectoratului de Stat în Constructii sa verifice modul în care au fost realizate lucrarile de modernizare la Bojdeuca lui Ion Creanga. Prefectul iesean sustine ca iesenii merita sa stie de ce restaurarea monumentului s-a transformat într-o controversa nationala.
Restaurarea Bojdeucii lui Ion Creanga, considerata ”butaforie de lux” sau ”pensiune banala de doua margarete”, cu parchet si prize, s-a realizat cu mijloace adecvate, sustine Consiliul Judetean Iasi, cu scopul de a stopa procesul de deteriorare si de a pastra semnificatia culturala a primului muzeu literar din România.
Personalitati si cititori, majoritatea fara sa se deplaseze la muzeu, si-au exprimat uimirea legat de cum arata acum în poze Bojdeuca lui Creanga: cu ciubar, prize, parchet laminat si ca o pensiune de doua margarete.