Iasul poate sa preia rolul de lider national si regional în inovare, “aceasta sfera în care se vor decide învingatorii si învinsii Marii Transformari”, iar „digitalizarea accelerata si integrala a Statului, economiei si societatii reprezinta un Santier National de maxima urgenta”, crede secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoana. Invitat de Camera de Comert si Industrie Iasi sa vorbeasca în deschiderea dezbaterii “Securitate economica si inovare pe flancul estic al NATO si UE”, Mircea Geoana a identificat si solutiile care pot face ca România sa devina o putere economica, culturala si militara în regiune.
Sala Henri Coanda de la Palatul Culturii s-a umplut doar cu câteva minute înainte de începerea discursului oficialului NATO, românul Mircea Geoana. Rând pe rând, profesori de la universitatile iesene, oameni de afaceri si reprezentanti ai autoritatilor locale au ocupat locurile, unii discret, precum rectorul Universitatii Alexandru Ioan Cuza din Iasi, prof. Tudorel Toader, care si-a adjudecat un loc în primul rând din stânga, aproape fata în fata cu invitatul special al zilei. Altii, salutând si schimbând politeturi cu diverse persoane. Ca prof. dr. Norina Forna, cea care, dupa doua mandate la conducerea Colegiului Medicilor Stomatologi Iasi, a pierdut sefia, în urma alegerilor pentru noul mandat. “Nu va lasati”, a încurajat-o o cunoscuta, în asteptarea lui Mircea Geoana. “Îi las, deocamdata. S-au tiganit din usa în usa, au platit cotizatiile unora. Vor sa o ia de la zero. Nu am sa stau asa. Dar îi las deocamdata”, s-a auzit raspunsul vag pacifist al fostului presedinte al Colegiului Medicilor Stomatologi, înainte ca aceasta sa se aseze pe un scaun tot din primul rând, în dreapta salii.
Mircea Geoana nu s-a lasat asteptat. Îmbracat la costum, ca majoritatea celor prezenti în sala, si încaltat cu niste ghete ce pareau rezistente la un mars, secretarul general adjunct al NATO avea sa propuna în discursul sau o tinta pentru România: „Marsul României catre primele 10 economii ale Europei si catre statutul de economie dezvoltata trebuie sa înceapa”.
Pâna sa ajunga însa la aceasta idee, exprimata în finalul discursului, Geoana a descris contextul geo-politic si economic, subliniind ca securitatea geo-politica si cea economica trebuie privite împreuna. Motiv pentru care a pus accent pe directiile de dezvoltare economica pe care Iasul, România, si România împreuna cu Republica Moldova ar trebui sa le urmeze.
„Schimbari seismice de natura geopolitica transforma în mod radical nu doar competitia strategica, dar si geo-economia si modelele economice la nivel european si global. Revolutiile tehnologice în inteligenta artificiala generativa si de frontiera, robotica inteligenta, quantum computing, biotehnologia si biologia sintetica, augmentarea umana, inovarea de noi materiale în afara tabelului lui Mendeleev, competitia în spatiu, nanotehnologie, revolutia tehnologiilor verzi – toate deja interactioneaza convulsiv si vor transforma în mod profund si accelerat nu doar economia si securitatea nationala, ci însasi societatea umana. Între economie si securitate nationala si între tehnologie si societate, omenirea îsi cauta frenetic un nou echilibru”, a observat secretarul general adjunct al NATO, care a subliniat de mai multe ori în timpul discursului importanta anticiparii schimbarilor. Articulat si cu platforma, discursul i-a facut pe unii sa se gândeasca ca au în fata un viitor candidat la alegerile prezidentiale, sau poate chiar pe viitorul presedinte al României, dupa altii.
“Ca de fiecare data în istorie, natiunile care anticipeaza si îmbratiseaza schimbarea vor iesi drept învingatori, iar cele care, din miopie politica sau incapacitate intelectuala si strategica, vor persevera în perpetuarea status-quo-ului sau vor alege calea progresului incremental, pas cu pas, risca sa fie strivite de magnitudinea acestei enorme transformari”, a continuat Mircea Geoana.
“Pas cu pas” – a soptit vecinul meu de scaun, generalul în rezerva Vasile Roman, semn ca si el era unul dintre cei care se gândeau la sloganul PNL.
“-Ceea ce spun nu are legatura cu alegerile…”, si-a continuat Mircea Geoana chiar în acel moment speech-ul, de parca ar fi auzit gândurile celor prezenti. S-a referit însa la paradoxul românesc: tara nu a cunoscut niciodata în istorie un moment mai favorabil ca acum, când securitatea îi este asigurata de NATO si este si “a celui mai interesant experiment politic din istorie – Uniunea Europeana”. „Si totusi, tara se goleste de tineri, economia creste însa nu produce dezvoltare, inegalitatile sa adâncesc, Statul român pare tot mai disfunctional si nepregatit pentru a face fata acestei complexitati în crestere exponentiala, neîncrederea cetatenilor în institutii si viitorul tarii atinge cote abisale”.
Concret, Geoana vede importanta regândirea rolului si functionalitatii statului: „Formele fara fond trebuiesc evacuate fara întârziere din cultura politica româneasca. Modul de functionare al politicului românesc trebuie regândit din temelii. Meritocratia si competenta trebuie sa înlocuiasca în viata publica a cetatii actuala politica de clan si cumetrie”.
Pentru economie si societate, reinventarea vazuta de Geoana, un “New Deal românesc”, ar trebui sa puna accent pe solidaritate, responsabilitate si simt comunitar si crede ca aceasta se poate realiza pe trei directii:
Printr-un plan numit “Provincia la Putere”, “stimulând dezvoltarea nu doar a oraselor mari, dar si a celor mici si mijlocii si a mediului rural”.
Punând accent pe inovare si sustinând inovatia în toate domeniile, de la politica si economie, pâna la educatie, sanatate si securitate: „România poate si trebuie sa devina o adevarata Innovation Nation. Iar Iasul poate sa preia rolul de lider national si regional în aceasta sfera în care se vor decide învingatorii si învinsii Marii Transformari. Digitalizarea accelerata si integrala a Statului, economiei si societatii reprezinta un Santier National de maxima urgenta”, iar „România poate deveni un campion al democratiei digitale si al raspunsurilor civice pentru oceanul de probleme sociale cu care se confrunta zonele si segmentele de public sarace si vulnerabile, inclusiv si în special copiii de la tara si orasele mici si din comunitatile rroma”.
România – o Poarta a Europei de Comert, Transport si Investitii – este cea de-a treia directie de dezvoltare, asa cum o vede Mircea Geoana, cel care refuza sa raspunda la întrebari legate de o posibila candidatura a sa la functia de presedinte al României.
“În alte cuvinte, sa ne punem întreaga geografie la treaba”, si-a îndemnat Geoana auditoriul, fixând niste ambitii clare:
“Marsul României catre primele 10 economii ale Europei si catre statutul de economie dezvoltata trebuie sa înceapa”.
„România trebuie sa devina nu doar un actor strategic de prim rang pe flancul estic, ci si campioana unui nou Coridor Economic si de Securitate Nord-Sud si Est-Vest”.
Si administratia româneasca va trebui sa se modernizeze pentru a putea face unor sarcini atât de complexe. (…) A7, ce traverseaza tara de la Sud la Nord si coincide cu coridorul IX trans-european, A8 între Chisinau, Iasi si Târgu Mures, A13 legând Bacaul de Transilvania. Sau Timisoara de Belgrad, catre Balcani si Adriatica”.
„Iar Iasiul si Moldova, de ambele parti ale Prutului, trebuie sa îsi împlineasca destinele. Provincia la Putere va reprezenta si o reparatie morala, politica si economica a contractului între Bucuresti si Iasi, la momentul Unirii Principatelor. Sunt convins ca românii de acasa si cei de afara, împreuna, vom ajunge acolo unde ne este locul”.
Întrebarile participantilor la dezbatere si la cele ale jurnalistilor nu l-au surprins pe secretarul general adjunct al NATO, care a gasit raspuns în aceeasi nota cu ideile exprimate în discurs, a ascultat propunerea unei pensionare – de a fi introduse lectii despre pace în programa scolara – si a refuzat sa-i raspunda “Mistretului” – fostul primar al comunei Schitu Duca, Mihai Mihalache, numit astfel de catre fostii colegi de partid din PSD. Desi se anuntase ca întrevederea s-a terminat, si nu i s-a mai înmânat microfonul pentru a se adresa, Mihalache a dat glas întrebarii mute din public: „Veti candida la alegerile prezidentiale?”
Geoana a fluturat din mâna si s-a îndreptat spre jurnalisti, carora le-a vorbit în special de relatia dintre România si Republica Moldova:
„Iasul are o pozitie exceptional de relevanta, strategic si economic, pentru flancul estic al NATO, si am tinut sa transmit un mesaj de ambitie si de încurajare de a lucra împreuna cu vecinii nostri din Republica Moldova si Ucraina, care au o sansa foarte buna sa vina alaturi de noi în Europa, ceea ar însemna ca promisiunea neonorata de la Unirea Principatelor, în care Moldova sa aiba o sansa egala cu Bucurestiul sa se dezvolte, ar putea sa devina în sfârsit realitate”.
„Este obligatoriu sa putem sa cream infrastructura care sa lege Republica Moldova si Ucraina de Europa prin România, evident si prin Polonia, prin Slovacia, prin alte destinatii cu functie de geografie. Dar, cel putin, acest arc de la Cernauti, Chisinau, Odesa, cel putin, este o zona pe care România, în mod natural, datorita geografiei si influentei sale, trebuie sa-si propuna sa o acopere si sa contribuie la dezvoltarea ei”.
„Republica Moldova este o tara care are o sansa istorica de a evada din blestemul geografiei. Pentru mine, nu doar ca român, dar ca lider al NATO, este extrem de important proiectul doamnei presedinte Maia Sandu, si cred ca e al marii majoritati a cetatenilor Republicii Moldova, indiferent ce limba vorbesc acasa. Eu cred ca, daca ai de ales între a trai în Europa sau de a trai într-un sistem de tip rusesc post-sovietic, cred ca alegi Europa. Este un lucru în care cred si sper din inima ca la Consiliul European de peste câteva zile liderii europeni sa urmeze avizul favorabil al Comisiei Europene, sa înceapa negocierile de aderare pentru Republica Moldova si pentru Ucraina. Eu sunt absolut convins ca obiectivul propus de presedinta Maia Sandu – “Republica Moldova în UE în 2030” – este un proiect realizabil. Nu usor, dar realizabil”.
De la Iasi, Mircea Geoana a plecat la Aerostar Bacau, compania româneasca pregatita ca semneze un contract de colaborare cu Derco Aerospace (parte a grupului american Lockheed Martin), având ca obiect transferul tehnologic pentru reparatiile de nivel D ale echipamentelor avionului F-16: “Voi merge în continuare la Bacau, la Aerostar, împreuna cu industria aeronautica româneasca si cu partenerii nostri americani pentru a putea stimula si acolo o industrie militara de ultima generatie si într-o alta parte importanta a Moldovei românesti. Eu încurajez, la NATO, o adevarata renastere a industriei de aparare în tari cum este si România. Deci, daca tot investim mult pentru aparare, este absolut firesc ca si tarile din aceasta parte Europei sa poata sa profite, sa se modernizeze, dar sa si creeze locuri de munca si sa conteze inclusiv pe piata exporturilor de echipamente bine. (…) Aerostar este partea a ceea ce eu numesc Valea Aviatiei. Avem patru zone în România care pot, si trebuie sa fie puse în valoare mai mult. La Ghimbav, în zona Brasovului, e istorie veche, traditie veche. La Bucuresti, cu multe entitati de acest gen, inclusiv INCAS-ul, cercetarea aerospatiala a României, si la Craiova, unde înca exista elemente de competitivitate care pot fi puse în valoare. Eu am mare încredere ca si în industria de aparare, si în industriile cu dubla întrebuintare, România poate, si trebuie sa joace un rol mai bun”.
Geoana a evitat si întrebarile jurnalistilor referitoare la planurile personale privind traseul politic viitor si, flancat de staff si de prof. dr. Norina Forna pe de o parte, si de pensionara care propune lectii despre pace pe de alta parte, si-a croit drum catre masina. În urma lui, pensionara îsi flutura mâna în semn de despartire prietenoasa de reprezentantul NATO, care, spre dezamagirea unora, nu si-a anuntat candidatura la alegerile prezidentiale din 2024.