Publicitate

Padurea se întinde pe 115 hectare si se afla în proprietatea Ocolului Silvic Manastiresc. Membrii grupului Bahlui.Ro cred ca s-ar putea realiza un parteneriat cu Manastirea Cetatuia
Locuitorii Iasului au de doua ori si jumatate mai putin spatiu verde decât recomanda Organizatia Mondiala a Sanatatii si se afla în top 5 al celor mai poluate judete din tara. Think Tankul iesean Bahlui.Ro crede ca a gasit o rezolvare pentru acesta problema: crearea unei paduri urbane pe dealul Cetatuia, în preajma Manastirii Cetatuia.

Cu 18,5 metri patrati de spatii verzi pe cap de locuitor, Iasul se afla atât sub pragul impus de Uniunea Europeana (26 mp), cât si sub cel recomandat de OMS, de 50 mp/locuitor. Proiectele imobiliare sufoca orasul si îl sugruma între betoane, iar traficul îl intoxica. Potrivit Airly, care este un serviciu complet de monitorizare a aerului, Iasul se afla în top 5 al celor mai poluate judete din tara, alaturi de Covasna, Ilfov, Bucuresti si Dolj.

“Atunci când am propus aceasta dezbatere, ne-am confruntat cu mai multe ridicari din sprâncene, pentru ca ideile care zdruncina sau care provoaca anumite schimbari mai mari sunt oarecum privite cu neîncredere pentru ca nu suntem obisnuiti sa zguduim status-quo-ul în domeniul edilitar sau în alte domenii”, a explicat în cadrul dezbaterii Marius Alexa, prof. Univ. „Al.I. Cuza” si membru al Think Tankului Bahlui. Ro.

Padurile – parc sunt un concept relativ nou, chiar si pe plan european. Ele se amenajeaza în apropierea oraselor, functionând ca zone de agrement si recreere în natura. Interventiile asupra lor sunt minimale si au ca scop doar îmbunatatirea experientei celor care le vor frecventa, fara a deranja în vreun fel ecosistemul. În România, conceptul de padure-parc a mai fost implementat si în Parcul Natural Vacaresti (189 ha), Padurea Baneasa (470 ha), Padurea Faget (40 ha), Parcul si Padurea Crâng (10 ha ^ 178 ha).

Padurea Cetatuia este situata la sud de municipiul Iasi, se întinde pe o suprafata de 115 hectare si reprezinta limita de Unitate Administrativ-Teritoriala între municipiul Iasi si Comuna Ciurea. Este alcatuita dintr-un mix de foioase si conifere (gorun, stejar, fag, frasin, tei, carpen, pin, paltin, molid, ulm, plop, salcâm, nuc, artar, mesteacan), cu o vârsta medie de 50 de ani.

Argumentele aduse de membrii Think Tankului iesean se refera atât la accesibilitate, cât si la posibilitatea amenajarii de spatii de recreere:

Padurea Cetatuia este o zona usor accesibila pietonal pentru o populatie de aproximativ 50.000 de locuitori, locuitori aflati la maxim 15 minute distanta din cartierele limitrofe padurii, dar si celorlalti locuitori ai municipiului Iasi prin conexiunile de transport ale Companiei de Transport Public aflate în zona bd-ului Poitiers.

Prin forma reliefului existent, Padurea Cetatuia se bucura de o panorama asupra orasului ce ar putea fi valorificata cu succes. Privelistea, zidurile manastirii si podgoria existenta pot aduce un plus de valoare turistica si de impact asupra zonei. În zone nu foarte îndepartate de Padurea Cetatuia se pot accesa Manastirea Hlincea, Manastirea Frumoasa si Casa Moruzi (Casa Calaului).
Zona de comert aflata la Vest de Padurea Cetatuia ar putea fi valorificata în scop turistic, amenajându-se zone de cazare, restaurant, sau spatii de joaca pentru copii si de recreere pentru adulti.
Turismul viticol s-ar putea dezvolta în zona podgoriei aflate în apropierea Manastirii Cetatuia.
Posibilitatea de a extinde transportul în comun de-a lungul zonei forestiere pâna la limita de UAT cu Comuna Ciurea, în zona Hlincea, ar putea conferi un avantaj concomitent cu posibilitatea de a înfiinta o gara feroviara în proximitatea acesteia.
Reconversia spatiilor teritoriale fostului CUG, împreuna cu amenajarea zonei de padure-parc ar putea dezvolta un pol de urbanizare verde, ecologica, smart pentru Iasi si pentru România.

„Primaria cartografiaza niste spatii verzi, dar doar în Centru e facuta asa cum trebuie, în schimb zona asta a manastirii e total ignorata. Acolo este si un observator, construit pe vremea comunistilor, dar care nu este valorificat”, a sustinut arhitectul Andrei Ciuhodaru.

“Padurea se afla în proprietatea Ocolului Silvic Manastiresc al Manastirii Cetatuia”, a atras atentia, în cursul dezbaterii, unul dintre membrii Bahlui.ro. Marius Alexa, gazda dezbaterii, crede ca, “Din punctul meu de vedere, provocator ar fi tocmai acest regim de proprietate, care reprezinta un element cheie ce ar trebui depasit. Dar, asa cum alte orase, alte comunitati, au adus argumentele necesare astfel încât proprietarii sa înteleaga avantajele unor astfel de proiecte, care valorifica mai bine o întrega zona si schimba foarte mult din actuala dinamica a calitatii vietii din aceasta zona, cred ca ar putea fi un proiect cu sanse de reusita, pentru ca argumente ar fi”.

Istoricul Laurentiu Radvan, prof. Univ. „Al.I. Cuza” crede ca “Solutia ar fi un parteneriat care sa implice si manastirea”. „Noi am ramas tributari a ceea ce s-a facut în perioada moderna si interbelica: avem Parcul Copou, avem Parcul Expozitiei – acestea sunt cele amenajate cât de cât. Perioada comunista a fost una a constructiei de blocuri, a amenajarii, a sistematizarii. Un merit al regimului comunist este Gradina Botanica. În afara de asta nu s-a amenajat niciun parc”. 

Citește toată știrea

O idee interesantă: pădurea mănăstirii Cetățuia să fie transformată în parc!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Publicitate