Publicitate

Alcoolul a distrus o familie de ieseni si l-a transformat pe unul dintre membrii ei în ucigasul fratelui sau. Întors acasa de la munca, si-a gasit fratele prabusit în curte, beat. Crezând ca iar si-a baut banii, l-a ucis din doua lovituri. L-a târât în casa, dându-si seama abia a doua zi ca l-a omorât. Nu s-a grabit sa anunte decesul si a încercat sa-si ascunda fapta. Magistratii Tribunalului s-au aratat destul de îngaduitori, printr-o sentinta care însa ar putea fi schimbata în apel.
Capul familiei, politist

În vârsta de 52 de ani, Laurentiu Vasiliu provenea dintr-o familie organizata, tatal fiind politist, iar mama, casnica. Dupa pensionare, tatal lucrase ca mecanic la o statie de irigatii, iar Laurentiu a „furat” meserie de la acesta. A facut un liceu agroindustrial, iar dupa 1990 a lucrat el însusi la o statie de irigatii din Comarna. Tatal sau visase probabil la o alta cariera pentru fiul sau, asa ca s-a apucat de baut. Mama lui Vasiliu era deja o bautoare învederata, iar de la parinti s-au luat si copiii. Din cauza alcoolului, casnicia lui Laurentiu Vasiliu avea sa dureze de altfel doar patru ani. Tatal a murit în 2015, din cauza unui AVC, iar mama, doi ani mai târziu, de ciroza. În casa batrâneasca au ramas cei doi frati si sora lor.

Barbatii beau în mod obisnuit, dar Laurentiu avea totusi masura. Lucra cu ziua la diversi oameni din sat, iar în ultimii ani se angajase ca zilier la Ocolul Silvic. Îsi angajase si fratele acolo, dar doar scurta vreme. Mult mai dependent de alcool si cu o stare de sanatate grav afectata, acesta s-a lasat repede de munca, ramânând cu sticla. Nu o data, întorcându-se de la crâsma sa preferata, „La doi paduchi”, se prabusise prin santuri, satenii ajutându-l sa se întoarca acasa.

„Era practic o umbra, nemaifiind omul pe care îl cunosteam. Era slab, gârbovit, neras, tremura si parea ca nu are mai mult de 30- din forta pe care o avea înainte”, avea sa povesteasca ulterior despre el un martor.

Gospodaria o tinea practic Laurentiu, singur. Pe cei doi frati îi mai vizita uneori sora lor, dar doar de vreo doua ori pe an, nemultumita fiind de consumul lor constant de alcool. Ultima oara, i-a vizitat pe 1 decembrie 2020, când le-a lasat niste alimente congelate si 20 de lei, de tigari. Daca ar fi lasat mai mult, banii ar fi fost bauti. Din cei 20 de lei, totusi, fratele lui Laurentiu a reusit sa bea totusi timp de doua zile, posirci cumparate din sat cu 2-3 lei suta.

Crâsma care i-a distrus viata: „La doi paduchi”

Pe 3 decembrie, Laurentiu Vasiliu i-a lasat fratelui sau 33 de lei pentru a plati factura la cablul TV, i-a zis sa taie niste lemne si a plecat la munca, la ocol. Lasat singur, fratele s-a dus si a platit factura. Apoi, s-a oprit la un consatean, unde a baut o cinzeaca de rachiu. Dupa cum a povestit ulterior sateanul, „nu era nici beat, nici treaz”. S-a întors acasa si a taiat lemnele. Pâna seara, a mai iesit din gospodarie de vreo trei ori, pentru a merge sa bea ceva. Ultima oara, tot „La doi paduchi”, împreuna cu un fost coleg de clasa. Îl rugase pe acesta sa-i dea doi lei, de o tuica, dar fusese refuzat, pentru ca nici colegul nu avea bani. În schimb, avea credit la crâsma, asa ca au baut amândoi pe caiet. Pe seara, Laurentiu Vasiliu s-a întors acasa, cu hârletul folosit la munca si o sacosa în mâna. La ora 17 era deja întuneric, dar luminile casei erau stinse. Intrat în curte, Vasiliu aproape ca s-a împiedicat de fratele sau, cazut la marginea unei alei, beat.

Crezând ca fratele sau bause banii pe care îi lasase pentru factura si ca nici nu taiase lemnele, Vasiliu si-a iesit din fire. L-a zgâltâit, primind însa doar un raspuns mormait. Aunci, l-a lovit cu hârletul în cap si cu pumnul în gât, iar apoi l-a târât în casa. Nu si-a dat seama, dar ambele lovituri fusesera deosebit de grave. Pumnul îi fracturase victimei cartilajul tiroid, iar hârletul îi crapase craniul, afectând creierul. A mai trait totusi o vreme, zacând în camera în care îl târâse fratele sau. Fusese întins pe covor, ca nu cumva sa urineze în pat. Vasiliu a mâncat, a fumat o tigara si s-a culcat linistit.

A doua zi dimineata, a constatat ca fratele sau nu-si face aparitia în bucatarie, ca de obicei. S-a dus la el si l-a gasit tot pe covor, dar în alta pozitie decât îl lasase de cu seara. Nu mai avea puls, dar era cald, înca. Laurentiu si-a pus fratele pe pat, „doar nu era sa stea asa acolo jos”, apoi si-a sunat sora, discutând cu ea aproape o jumatate de ora. Nu a chemat nici politia si nici medicul de familie, si nici nu s-a gândit sa sune la 112. „Mi-a fost frica, m-am panicat… Eu stiu ca puteam suna la 112, dar nu mi s-a parut interesant… asa am judecat eu, ca ce rost mai are”, a spus el ulterior.

S-a dus în schimb la un satean, unde a baut o tuica si i-a spus ca si-a gasit fratele mort, plecând apoi spre Raducaneni, pentru a anunta decesul. S-a mai oprit la un satean, pentru înca o tuica, iar acesta l-a sfatuit sa anunte întâi politia de cele întâmplate. Le-a spus politistilor din Raducaneni ca si-a gasit fratele teapan. Cum victima era cunoscuta ca alcoolica, nici politistii nu prea si-au batut capul. „Cercetarea la fata locului a fost una superficiala, în procesul-verbal consemnându-se eronat ca trupul victimei nu prezenta semne vizibile de violenta”, au remarcat ulterior judecatorii. Ranile au fost descoperite la Institutul de Medicina Legala.

Condamnat la închisoare, dar si sa nu mai intre în baruri dupa eliberare

Pe 6 decembrie, Laurentiu Vasiliu a participat la înmormântarea fratelui sau. La acea ora, procurorii erau deja pe fir. Audiat, barbatul a negat cu îndârjire ca si-ar fi lovit fratele, sustinând ca ranile pe care le avea acesta s-ar fi putut datora faptului ca picase din picioare din cauza bauturii. Testat cu aparatul poligraf, si-a repetat raspunsurile, dar acestea au fost apreciate ca vadit nesincere. Aceleasi raspunsuri le-a dat si în fata judecatorilor, în pofida probelor prezentate de procurori. Cercetarea judecatoreasca a stabilit însa firul actiunii aproape la fel cum fusese consemnat în rechizitoriu.

Magistratii Tribunalului l-au gasit pe Laurentiu Vasiliu vinovat de omor împotriva unui membru de familie, fapta pedepsita cu închisoarea pe un termen cuprins între 10 si 25 de ani. Desi ucigasul nu-si recunoscuse fapta, judecatorii au tinut cont de viata sa de pâna atunci, de faptul ca lucra, ca avusese grija de fratele sau pe parcursul îndelungatei sale dependente de alcool, dar si ca nu mai avusese pâna la acel moment niciun conflict cu legea penala. Ca urmare, judecatorii s-au orientat spre o pedeapsa apropiata de minim, respectiv 11 ani de închisoare. De asemenea, i-au interzis ca, dupa eliberare, sa mai intre în baruri timp de trei ani. Pronuntata miercuri, sentinta nu este înca definitiva.

Citește toată știrea

Povestea uluitoare a doi fraţi dintr-o familie bună distrusă de alcool

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Publicitate