Publicitate

Condamnat acum peste 50 de ani pentru ca a refuzat sa îndeplineasca serviciul militar, un martor al lui Iehova cere acum sa se recunoasca faptul ca ar fi fost persecutat din motive politice. Ar avea astfel dreptul sa ceara despagubiri din partea statului român. În prima instanta, magistratii Tribunalului i-au respins plângerea: „persecutate au fost toate cultele religioase”.

 
În plângerea adresata Tribunalului, Mircea I. afirma ca în 1969 a fost condamnat pentru insubordonare la 4 ani de închisoare. Confesiunea careia îi apartinea interzice folosirea armelor si depunerea juramântului militar, ca fiind contrare bibliei. Ca urmare, si Mircea I. a refuzat sa primeasca arma si uniforma de militar. Dupa 1989, pentru martorii lui Iehova si membrii altor confesiuni au fost gasite alternative pentru satisfacerea obligatiei de efectuare a serviciului militar obligatoriu. În perioada regimului comunist însa, refuzul încorporarii era considerata o infractiune contra ordinii si disciplinei militare. În aprecierea lui Mircea I., condamnarea sa avusese caracter politic. El a precizat ca martorii lui Iehova erau încarcerati în penitenciare alt detinutii politici, dosarele lor erau însemnate cu rosu, ca si în cazul detinutilor politici, iar dupa liberare îi fusesera îngradite drepturile civile. Fusese urmarit în continuare de organele Securitatii, desi libertatea religiei era garantata si de Constitutia României socialiste.

 

A contestat sau nu puterea politica de atunci?

 

Actuala legislatie în domeniu nu include clar condamnarile de felul celei suferite de Mircea I. în rândul celor politice. Totusi, ieseanul a apreciat ca infractiunea pentru care fusese condamnat ar fi fost politica, corespunzând definitiei date de OUG 214/1999 privindu-i pe luptatorii în rezistenta comunista. Conform acesteia, „constituie infractiuni savârsite din motive politice infractiunile care au avut drept scop: e) înlaturarea masurilor discriminatorii pe motive de nationalitate sau de origine etnica, de limba ori de religie, de apartenenta sau opinie politica, de avere ori de origine sociala”.

Nu de aceeasi parere au fost si reprezentantii Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii. Reprezentantii acestuia au precizat în instanta ca rezistenta anticomunista presupunea o atitudine activa de contestare a puterii politice. Or, Mircea I. nu facuse asa ceva. Nici magistratii Tribunalului nu si-au însusit opinia ca insubordonarea acestuia ar fi fost o forma de lupta împotriva regimului comunist. „Chiar si Asociatia Fostilor Detinuti Politici a aratat ca din punctul sau de vedere infractiunea de insubordonare contra ordinii si disciplinei militare nu a avut un caracter politic, facând precizarea ca regimul comunist a persecutat toate cultele religioase. Într-adevar, regimul comunist a persecutat toate cultele religioase, iar faptul ca reclamantul a ajuns sa fie condamnat se datoreaza împrejurarii ca, spre deosebire de alte culte religioase, potrivit credintei membrilor cultului «Martorii lui Iehova» era interzisa folosirea armelor si depunerea juramântului militar, acestea fiind considerate contrare prevederilor Bibliei si învatamintelor religioase ale cultului”, au argumentat judecatorii.

 

Nu a fost gasit în evidentele Securitatii

 

În plus, reprezentantii Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii nu au gasit numele lui Mircea I. în evidentele tinute de fosta Securitate. Cu atât mai putin, probe ca acesta ar fi fost supravegheat de organele represive ale statului comunist. De altfel, serviciul militar obligatoriu nu este o institutie specifica regimului comunist, el existând si în prezent în state democratice. Cu aceasta motivare, magistratii Tribunalului au respins cererea lui Mircea I.

Sentinta Tribunalului a fost contestata de iesean în fata Curtii de Apel. Aceasta instanta a preluat dosarul în lucru ieri.

Citește toată știrea

Proces inedit la Iaşi – Condamnat pentru insubordonare acum 55 de ani, după ce a refuzat să facă armata, vrea acum să fie declarat deţinut politic
Publicitate