Sase comune din judetul Iasi ar putea deveni oricând orase, numai sa îsi doreasca autoritatile locale, care ar trebui sa initieze un referendum, prin care cetatenii sa îsi exprime apoi, la rândul lor, dorinta în acest sens. Judetul Iasi are 93 de comune, si, conform datelor de la ultimul recensamânt, Miroslava, Ciurea, Valea Lupului, Holboca, Tomesti si Belcesti ar putea trece repede la statutul administrativ de oras. Însa primarii nici nu vor sa auda. Care sunt argumentele lor? Totodata, Pascaniul nu mai îndeplineste conditia de municipiu: minim 40.000 de locuitori, si teoretic ar trebui retrogradat la simplu “oras”. La fel si sase actuale comune, care nu mai îndeplinesc conditia minima, 1.500 de locuitori, si teoretic ar trebui alipite altora mai mari. Alte doua orase sunt în pericol.
Primul argument adus în discutie de primari este legate de impozitele si taxele locale mai mari. Potrivit Legii 351/2001, un oras trebuie sa aiba o populatie de minimum 10.000 de locuitori. În aceeasi lege se stipuleaza ca
un municipiu trebuie sa aiba 40.000 de locuitori. Ca urmare, municipiul Pascani, care are acum o populatie de 30 de mii de locuitori, nu ar mai îndeplini aceasta conditie. De asemenea, o comuna trebuie sa aiba cel putin 1.500 de locuitori. Noi am identificat comune din judet care au ramas si cu mai putin de 1.500 de oameni. Este vorba despre Costesti, Ipatele, Grozesti, Roscani, Draguseni si Cucuteni. Totodata, orasele Târgu Frumos si Podu Iloaiei ar putea fi nevoite sa faca demersuri pentru retrogradarea statutului administrativ, în conditiile în care dobândirea statutului urban nu a reusit sa le stopeze scaderea demografica. Populatia municipiului Pascani a ajuns la 30.766 de locuitori (minim 40.000 pentru municipiu), a orasului Târgu Frumos la 9.597 de locuitori (minim 10.000 pentru “oras”), în timp ce Podu Iloaiei numara doar 8.992 de locuitori.
Ce spun primarii oraselor?
Ioan Alexa, primarul orasului Podu Iloaiei, crede ca atunci când vor aparea datele finale ale recensamântului situatia va fi cu totul alta. „Sunt date provizorii. Noi nu am pierdut foarte multi locuitori fata de 2011. Pe lânga asta, multi oameni au refuzat sa faca recensamântul. Acum, situatia aceasta, de a trece la statutul de comun,a nu are cum sa se întâmple sub nicio forma, si nu ma refer neaparat doar la Podu Iloaiei. Ati vazut si la nivel national cum se prezinta situatia: sunt orase care au si 2.000 de locuitori. Eu mi-as pune urmatoarea întrebare: comunele care au sub 2.000 de locuitori merita sa aiba statut de comuna? Nu ar trebui sa comasam cumva? Cum justifica ei aparatul de specialitate al primarului, de fapt tot personalul? Câta munca avem noi de facut si câta munca au cei cu 1.500 de locuitori?”, se întreaba primarul Ioan Alexa.
O situatie “pe invers”: Miroslava
În comuna Miroslava, numarul locuitorilor a crescut vertiginos în ultimii ani, iar asta se vede cu ochiul liber, ajungând sa aiba în prezent 28.534 de locuitori, mai mult chiar decât orasele Târgu Frumos si Podu Iloaiei la un loc. Totusi, nici gând din partea primarului Dan Nita sa faca acest pas, de a deveni oras. Cel putin nu în viitorul apropiat. „Spuneti-mi câte comune au devenit orase, în ultimii ani, chiar daca au multi locuitori? Nu se câstiga nimic. Ba din contra, se pierde foarte mult. Stiti ca este si o vorba: mai bine comuna fruntasa la dezvoltare decât oras codas. Miroslava nu va trece la statutul de oras“, este pozitia transanta a lui Dan Nita.
Ciurea vine tare din urma
Si în comuna Ciurea s-a înregistrat o crestere a populatiei, ajungând astazi sa numere 17.254 de suflete, însa nici aici primarul nu vrea sa umble la statut. „Ideea aceasta nu surâde nimanui, niciunui locuitor din comuna, caci nivelul taxelor e în functie de rangul localitatii, de categorie. Iar atunci ar trebui sa plateasca cel putin dublu. În cazul impozitului pe proprietati, de exemplu, una este sa spui ca este în mediul rural si alta e sa spui ca este mediul urban (…) Nu este o prioritate pentru noi. Poate cei care au venit de prin alte localitati si si-au stabilit domiciliul, resedinta în Lunca Cetatuii, venind poate dintr-un oras, poate ar aspira sa redevina orasean, dar noua nu ne este rusine, ca putem face si asa lucruri frumoase. Noi preferam sa fim la tara si sa facem viata oamenilor ca la oras“, a comentat primarul Catalin Lupu.
Valea Lupului, Belcesti, Holboca, Tomesti
În dreptul comunei Valea Lupului sunt trecuti 14.510 de locuitori, în Holboca – 13.697, Tomesti – 12.169, iar în Belcesti – 10.231. Liviu Dulgheru, primarul comunei Valea Lupului: „Nu facem pasul acesta. Pentru partea de investitii si ca sursa de finantare este mai bine sa fii comuna. Ca oras, intri în competitie cu orasele mari. La tot ce înseamna partea de finantare conteaza numarul de locuitori, si atunci poti pierde în defavoarea oraselor cu 25.000 – 30.000 de locuitori”, spune Liviu Dulgheru.
Orase depopulate peste tot în tara
La nivel national, aproape 40 de orase au sub 5.000 de locuitori si aproape 40 de municipii au sub 25.000, arata adevarul.ro. Legea 351/2001 stabileste însa criterii si mai importante pentru ca o localitate sa fie oras, nu doar numarul de locuitori, cum ar fi infrastructura educationala si sanitara, ori retele de canalizare si distributie a apei curente.
Potrivit unui raport al Ministerului Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Administratiei (MDLPA), consultat de „Ziarul de Iasi”, doar 38,97- dintre cele 213 de orase mici din tara (definite în raport ca orase cu o populatie sub 20.000 de locuitori) îndeplineau în anul 2021 indicatorul minimal privind numarul de locuitori, iar pe lânga pragul demografic, o mare parte dintre orasele mici înregistrau dificultati în îndeplinirea criteriilor legate de dezvoltarea economica, de transport, de infrastructura turistica, culturala si de agrement, educationala si sanitara, stabilite prin lege. „Cele mai frecvente deficiente ale oraselor analizate sunt lipsa cinematografelor, a creselor, a spitalelor si a liceelor, a accesului la reteaua feroviara, a unitatilor de cazare si a unitatilor de cercetare-dezvoltare. Orasele cu cei mai multi indicatori deficitari sunt cele foarte mici (sub 10.000 de locuitori), mai ales cele care au obtinut statutul urban dupa 1989, în conditiile în care trecerea fostelor comune în categoria oraselor s-a facut adesea pe baza unor criterii subiective, fara respectarea tuturor criteriilor impuse prin lege (mai mult sau mai putin deficitare la rândul lor). Astfel, din 213 orase mici doar Sânnicolau Mare (TM) îndeplineste toti indicatorii disponibili, iar la polul opus Dragomiresti (MM) îndeplineste unul singur”, se mentioneaza în raportul MDLPA. Dupa calculele MDLPA, populatia totala a oraselor mici va scadea în urmatorii 30 de ani cu cca 7.000 de locuitori/ an.