O dezbatere prilejuita de lansarea unui volum de studii pe subiectul reorganizarii administrativ-teritoriale a scos în evidenta necesitatea si avantajele acestei reforme, vazuta de specialisti din mai multe domenii
Un model de regionalizare propus de profesori si cercetatori ieseni din mai multe domenii a fost inclus într-un volum de studii intitulat chiar asa, „Regionalizarea. Catre un model de buna guvernanta a României”, iar lansarea a oferit prilejul unor discutii de profunzime pentru acest proces inevitabil, cu toata opozitia clasei politice. De altfel, în sala de la Palatul Braunstein devenita neîncapatoare a fost prezent un singur politician, dar din categoria alesilor tineri: Mihail Bogdan, consilier judetean (USR).
Coordonat de Alexandru Cohal, Dorin Dobrincu si George Turcanasu, toti trei membri ai Miscarii pentru Dezvoltarea Moldovei, volumul editat la Polirom asaza reconfigurarea administrativa a României si impactul regionalizarii asupra cetatenilor în mai multe domenii: geografic, economic, social, etnografic, militar.
Raimar Wagner, de la Fundatia „Friedrich Naumann” România si Moldova, a mentionat câteva momente politice ratate pentru reforma administrativa, între care guvernarea USL din 2012-2014, care a detinut o majoritate constitutionala.
„De cele mai multe ori, cetatenii nu sunt guvernati, ci mai degraba ignorati”
Este greu de pus la punct un ghid dupa care sa fie realizata regionalizarea, a spus apoi profesorul Ionel Muntele, de la Facultatea ieseana de Geografie. Excesul de centralizare caracterizeaza statul român înca de la înfiintarea lui, a remarcat el. Profesorul Muntele a atras atentia asupra confuziei care se face în legatura cu regionalizarea, „proces de lunga durata de organizare a structurii administrativ-teritoriale, pentru a coordona activitatile în teritoriu, si reforma administrativa, menita sa eficientizeze activitatile depuse de functionarii publici”. Risipa de bani publici deseori invocata a dus la aparitia ideii de comasare a unor structuri administrative. Este o iluzie ca aceasta reorganizare va rezolva problemele ce decurg din slaba capacitate de guvernare, a subliniat reputatul profesor, adaugând ca relatia acestor structuri cu cetatenii este cheia. „De cele mai multe ori, cetatenii nu sunt guvernati, ci mai degraba ignorati”, a descris el foarte succint situatia actuala.
CITITI SI: Harti: Cum ar trebui sa arate viitoarea împartire a României pe regiuni? Doua propuneri ale unui specialist iesean
Volumul lansat în mijlocul dezbaterilor pe reforma administrativ-teritoriala identifica regiunea ca fiind „veriga lipsa” din sistem. Autonomia locala este la fel de importanta, dar evitata în mediul politic de teama interpretarii ca ar fi antinationala. În acelasi timp, „dincolo de disparitatile existente între diferite regiuni, se manifesta puternice decalaje, în crestere, în interiorul unei regiuni”, a atras atentia prof. Ionel Muntele.
„Daca pastram politica fiscala centralizata, n-am rezolvat nimic”
Profesorul Gabriel Mursa, de la Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor, a apreciat „cartea reper” si a adaugat pe parcursul discutiilor ca regionalizarea, respectiv descentralizarea României implica si libertatea de a lua decizii pe plan local, practic sa se autoguverneze. „Daca pastram politica fiscala centralizata, n-am rezolvat nimic. Adica, daca avem TVA la fel la Pipera si în Vaslui, n-am facut nimic, pentru ca aceste disparitati vor ramâne. De ce sa avem impozit 16 la suta pe profit la marginea Vasluiului si la periferia Bucurestiului? De ce sa avem contributii si taxe pe locurile de munca la fel de mari peste tot, stiind ca sunt zone în Botosani, în Vaslui, de exemplu, unde se creeaza extrem de greu locuri de munca?”, a punctat el. Profesorul Mursa a amintit ca unul dintre principiile Tratatului Uniunii Europene este cel al subsidiaritatii, adica al pastrarii deciziei cât mai aproape de cetatean. „Deci nu la Bucuresti”, a subliniat el.
George Turcanasu, unul dintre coordonatorii volumului, a explicat ca lucrarea este o varianta de discutie. Turcanasu, care preda la Facultatea de Geografie si Geologie, a mentionat necesitatea existentei în continuare a comunelor, dar ca plasa/ districtul ar putea sa preia o buna parte prerogrativelor mai multor comune. Practic, din aproximativ 3200 de comune existente acum în România ar ramâne circa 400 de plase. Pe de alta parte, George Turcanasu a spus ca regiunile nu pot fi prea mici – si a dat exemplul Sucevei, unde în pandemie aproape toate spitalele din judet au intrat în carantina si a fost nevoie de interventia armatei si de ajutorul centrului medical iesean.
Grupuri active regionale, în lipsa regionalizarii
Istoricul Dorin Dobrincu a mentionat în încheierea dezbaterii ca „nu exista practica buna fara teorie buna”. Regionalizarea trebuie facuta de politicieni si de institutiile publice, a spus el – si a întrebat daca se afla în sala macar „un politician pur, care traieste numai din politica”. Nu era nimeni. „România, desi are granite clar marcate, în interior este profund marcata de inechitati. Cea teritoriala este extrem de vizibila. România nu este regionalizata astazi, dar în ea activeaza foarte multe grupuri regionale. Cel mai puternic «trib» regional este cel de la Bucuresti, unde sunt toate resursele si unde e o foarte mare încapatânare sa ramâna acolo”, a aratat Dorin Dobrincu.
Cine sunt coordonatorii volumului
Alexandru L. Cohal, lingvist si cercetator la Institutul de Filologie „Al. Philippide” din cadrul Academiei Române – Filiala Iasi, este un expert în socioantropologia si sociolingvistica migratiei. A studiat filologia la Iasi si sociologia la Roma si Pavia.
Dorin Dobrincu este istoric si cercetator la Institutul de Istorie „A.D. Xenopol”, parte a Academiei Române – Iasi. Domeniile sale principale de interes includ istoria politica, sociala si religioasa a României contemporane, editarea surselor istoriei contemporane si istoria regionala.
George Turcanasu, lector doctor la Departamentul de Geografie al Universitatii „Al.I. Cuza” si fost cercetator la ENS LSH Lyon, este specializat în geografia teritoriilor, cartografie si modele cantitative utilizate în domeniul geografiei.
Evenimentul a fost organizat de Fundatia „Friedrich Naumann”, Miscarea pentru Dezvoltarea Moldovei, Editura Polirom, Primaria Municipiului Iasi si Muzeul Municipal „Regina Maria”.
ÎNREGISTRAREA DEZBATERII O PUTETI URMARI AICI