Publicitate

În rândul bolilor mintale este si o afectiune care se manifesta prin schimbarea brusta a dispozitiei, de la o stare la alta, oscilând între manie si depresie: tulburarea bipolara. Persoanele care au aceasta afectiune mintala trec de la lipsa de energie (letargie), la o stare de agitatie (euforie), de la stima de sine scazuta, la gradomanie, de la manie la depresie, pendulând între doua extreme, de unde rezulta si termenul de „bipolar”.
Persoana care sufera de tulburare bipolara trece brusc prin stari variabile ca durata si intensitate, de la tristete, oboseala, insomnie, lipsa poftei de mâncare, la exuberanta, dificultati de concentrare si de relationare cu semenii, mergând pâna la tendinte suicidale în fazele avansate ale bolii. Oamenii de stiinta, cercetatorii, medicii psihiatri nu au lamurit precis cauzele tulburarii bipolare. Se pare ca de vina pentru aparitia acestei afectiuni ar fi factorii genetici, dezechilibrele neuro-chimice din organism (serotonina, dopamina, noradrenalina), traumele psiho-emotionale, stresul profesional si altele.

Privind retrospectiv la cele trei decenii care au trecut de la Revolutia anticomunista din 1989, am senzatia ca România se comporta precum un pacient care sufera de afectiunea psihica descrisa anterior, este tulburata bipolar. În primi ani dupa 1990, am trecut de la euforia prabusirii vechiului regim si trecerea, la libertate, democratie si capitalism, la suferintele si tristetile provocate de reformele economice haotice care i-au îmbogatit peste masura pe unii, putini la numar, si saracit cumplit pe cei multi.

Alegerile din 1996 câstigate de Emil Constantinescu si CDR au oferit perspectiva orientarii euroatlantice a României, dar realitatile economice si sociale ale guvernarii de atunci au aruncat oamenii într-o dezamagire profunda. În cel de-al treilea mandat al presedintelui Ion Ilescu si guvernarea Adrian Nastase, românii s-au consolat cu aderarea la NATO (2004) si închiderea capitolelor de negociere pentru aderarea la UE, dar coruptia, domnia baronilor locali, clientelismul si alte boli ale tranzitiei postcomuniste au împânzit tara.

În 2007, odata cu aderarea României la Uniunea Europeana, în venele societatii au fost injectate câteva doze de optimism social si speranta bunastarii, dar pentru cei multi, saraci, deznadajduiti, usa sperantei a fost deschisa doar de migratia catre tarile prospere ale Occidenntului. În mandatele presedintelui Traian Basescu, populatia a gustat din rezultatele timide, secventiale, relative ale programelor europene si ale infuziei de capital strain, dar iluzia bunastarii a fost anulata de criza economica din perioada 2009-2012 si degradarea clasei politice autohtone la toate nivelele de conducere si administrare a treburilor publice.

Presedintia lui Klaus Iohannis a însemnat reconfirmarea parcursului euroatlantic al tarii, dar speranta pentru cresterea nivelului de trai a primit înca o lovitura de pedeapsa. Avem ritmuri de crestere economica spectaculoase, dar suntem pe locul I la saracie în Uniunea Europeana. Colac peste pupaza, pare ca nici democratiei nu-i merge prea bine în România. Se vorbeste tot mai des despre ingerinta serviciilor secrete în jocul politic, fara a avea dovezi concrete în acest sens. Nici mass-media nu mai e asa independenta ca odinioara, din moment ce se povesteste despre platile masive facute de partidele parlamentare catre anumite organe de presa. Mediatic, justitia a fost redusa la componenta penala, anticoruptia dirijata de interesele obscure ale „câmpului tactic”.

Recent, Eurostat a furnizat o diagrama în care România este plasata pe locul I la riscul de saracie sau excludere sociala, 34,4- din populatia tarii aflându-se într-o situatie dificila. La nivelul UE, 21,7- din populatie se afla în risc de saracie sau excludere sociala, România fiind cu 13 puncte procentuale peste acest nivel. Cu alte cuvinte, o treime din cetatenii tarii noastre se afla în urmatoarele situatii: (1) au venituri care îi plaseaza sub pragul de saracie; (2) sunt în stare de deprivare materiala si sociala severa; (3) traiesc într-o gospodarie cu intensitate redusa a muncii. Sa precizam ca datele Eurostat provin din Ancheta privind calitatea vietii desfasurata de tarile membre UE în anul 2021.

Între timp, inflatia galopanta (15,3- în august 2022, comparativ cu august 2021) a muscat serios din nivelul de trai al oamenilor. Preturile la marfurile alimentare au crescut halucinant, peste 40- la alimentele de baza. Urmeaza o iarna complicata de razboi, preturi mari, probleme cu energia. La primavara, nu vom mai fi la fel de saraci: vom fi si mai saraci!

O fateta a României bipolare este reflectata de prosperitatea marilor orase si zonelor metropolitane versus saracia localitatilor rurale si oraselor mici. Potrivit unei statistici furnizata de Monitorul Social, fundamentata pe datele Eurostat, riscul de saracie sau excludere sociala era de 44,3- în localitatile din mediul rural, 27,8- în orasele mici, 14,5- în orasele mari. Cu cât ne îndepartam de urbanul dezvoltat, cu atât creste si riscul de saracie. Chiar si o observatie directa, la fata locului, cum spun sociologii, ne poate lamuri asupra acestui fenomen: o plimbare din Copoul Iasului pâna la Palatul Culturii înfatiseaza secvente din imaginea unui oras european, pe când la numai 30-40 kilometri de centrul urban putem vedea oameni si gospodarii dintr-un peisaj pe care l-am dori încremenit în cartile de istorie ale unor perioade demult apuse.

În timp ce bogatii marilor orase se bucura de confortul unor case si proprietati de sute de mii de euro, saracii satelor se încalzesc cu un combustibil facut din paie amestecat cu balega pus la uscat peste vara. De la cappuccino cu croissant fraged din aluat cu unt, servit la poalele Palatului Culturi din Iasi, la pomana asteptata dupa slujba de la biserica satului este oleaca de distanta sociala, care ne tulbura, dar nu pe toti, si nu tot timpul.

Ciprian Iftimoaei este director adjunct la Directia Judeteana de Statistica Iasi si lector asociat doctor la Facultatea de Filosofie si Stiinte Social-Politice a Universitatii „Al. I. Cuza” din Iasi

Citește toată știrea

România bipolară
Publicitate