Publicitate

Gabriela Melinescu, una dintre cele mai cunoscute si apreciate scriitoare din România, stabilita în Suedia din anul 1975, împlineste 80 de ani la 16 august si Institutul Cultural Român de la Stockholm o va sarbatori printr-un eveniment care include o masa rotunda, o expozitie si prezentarea unui film documentar despre Gabriela Melinescu, din Arhiva de Aur a Televiziunii Române.
La dezbaterea literara dedicata scriitoarei, de la ora 18.30, la sediul ICR din Stockholm (Skeppsbron 20) vor participa din Suedia scriitoarea Agneta Pleijel si traducatoarea Inger Johansson, si din România Denisa Comanescu, scriitoare si editoare a operei Gabrielei Melinescu.

Scriitoarea suedeza Eva Ström va modera dezbaterea literara de la sediul ICR Stockholm. „Gabriela Melinescu a îmbogatit spatiul scandinav prin literatura ei, Suedia are motive sa îi fie foarte recunoscatoare. Am avut si bucuria de a colabora în cadrul unor proiecte de traducere a poeziei românesti, printre care si opera Ilenei Malancioiu. Sunt extraordinar de fericita si de onorata ca pot participa la celebrarea operei acesteia în ziua când împlineste 80 de ani”, a declarat scriitoarea Agneta Pleijel.

Poeta, prozatoare, traducatoare si graficiana, autoare a peste 20 de volume, Gabriela Melinescu s-a stabilit în Suedia, la vârsta de 33 de ani si s-a impus rapid în elita literara a acestei tari. A publicat numeroase volume de poezie si proza în limba suedeza si a reprezentat, pe parcursul mai multor decenii, literatura româna, la cel mai înalt nivel, în spatiul scandinav. Poeta a înlesnit traducerea unor importanti scriitori români si publicarea acestora în suedeza. De asemenea, Gabriela Melinescu a facut cunoscuti, pentru prima oara în Romania, autori clasici suedezi, precum Emanuel Swedenborg, Sfânta Birgitta de Vadstena, August Strindberg, dar si multi scriitori contemporani: Katarina Frostenson, Göran Sonnevi, Birgitta Trotzig, Agneta Pleijel, Eva Ström, Stig Dagerman, Gunnar Ekelöf si Kjell Espmark.

Din „Jurnalul suedez” al poetei, publicat între 2003 si 2010, în cinci volume, de editura Polirom, în coordonarea Denisei Comanescu, aflam ca, dupa ce a parasit Romania, Gabriela Melinescu a învatat sa graveze si sa picteze icoane. Datorita sincretismului artistic si stilului usor suprarealist, scriitoarea a fost numita „Chagall în literatura”, mai ales ca si-a ilustrat deseori cartile cu propriile desene.

În 2009, curatoarea Ruxandra Garofeanu a invitat-o pe artista sa-si expuna desenele si gravurile la Galeria Dialog din Bucuresti. Realizatoarea Televiziunii Române Sanda Visan a semnat, cu aceasta ocazie, un film documentar-portret al acesteia, care are o durata de 20 de minute. Filmul va fi prezentat publicului suedez, de ziua de nastere a Gabrielei Melinescu, în premiera, subtitrat în engleza, în prezenta jurnalistei la sediul ICR Stockholm. Documentarul despre Gabriela Melinescu va fi difuzat pe 16 august, de la ora 22.00 (ora României), pe postul TVR International, partener al evenimentului aniversar de la Stockholm.

Dupa masa rotunda si proiectia filmului, la sediul ICR Stockholm, va avea loc si vernisajul unei expozitii de pictura, gravuri, obiecte si desene semnate de Gabriela Melinescu. Expozitia, coordonata de curatorii Silvia Luca si Constantiu Mara, constituie o retrospectiva a operei artistice a Gabrielei Melinescu si va fi gazduita de Institutul Cultural Român din Stockholm pâna la data 16 septembrie 2022. În expozitie, vor fi prezentate carti, fotografii si fotocopii din corespondenta dintre Gabriela Melinescu si Nichita Stanescu, scrisorile originale facând parte din patrimoniul Muzeului National al Literaturii Române.

Evenimentul aniversar de la ICR Stockholm se va încheia cu o lectura din creatiile Gabrielei Melinescu, în lectura Arinei Stoenescu, editoare si traducatoare stabilita în Suedia.

Gabriela Melinescu s-a nascut la 16 august 1942, la Bucuresti. Dupa absolvirea Facultatii de Filologie a Universitatii din Bucuresti, a fost redactor la revistele „Femeia” si „Luceafarul”. Între 1965 si 1975 a publicat volumele de poezie „Ceremonie de iarna” (EPL, 1965), „Fiintele abstracte” (Ed. Tineretului, 1967), „Interiorul legii” (EPL, 1968), „Boala de origine divina” (Albatros, 1970), „Juramântul de saracie, castitate si supunere” (Eminescu, 1972 Premiul Uniunii Scriitorilor), „Îngânarea lumii” (Albatros, 1972) si „Împotriva celui drag” (Eminescu, 1975). I-au mai aparut un volum de proza, „Bobinocarii” (EPL, 1969), o carte pentru copii, „Catargul cu doua corabii” (Ed. Tineretului, 1969) si una de reportaje, „Viata cere viata” (împreuna cu Sânziana Pop, Ed. Eminescu, 1975).

Din 1975, se stabileste în Suedia, unde a publicat cinci volume de poezie si noua volume de proza, dintre care mentionam: „Zeul fecunditatii” (Coeckelberghs Förlag, 1977), „Lumina spre lumina” (Albert Bonniers Förlag, 1993, poezie), „Copiii rabdarii” (Coeckelberghs Förlag, 1979, Oslo), „Lupii urca în cer” (Coeckelberghs Förlag, 1981), „Regina strazii” (Coeckelberghs Förlag, 1988, aparut si în franceza la Manya, Paris), „Omul pasare” (Eva Bonniers Förlag, 1991, Premiul De Nio, acordat de Academia Suedeza pentru proza), „Schimbare de pene” (Albert Bonniers Förlag, 1998), „Acasa printre straini” (Albert Bonniers Förlag, 2003, Premiul De Nio, acordat de Academia Suedeza). În 2002 i s-a decernat Premiul Albert Bonniers pentru opera omnia. Dupa 1989, publica din nou în România volumele de poezie „Juramântul de saracie, castitate si supunere” (antologie, Litera, 1993), „Poezii” (antologie, Vitruviu, 1997), „Fiintele abstracte si alte poeme” (antologie, România Press, 2001), „Cuvinte nou nascute” (Ed. Fundatiei Culturale Române, 2002) si „Puterea mortilor asupra celor vii” (Polirom, 2005), romanele „Lupii urca în cer” (Ed. Fundatiei Culturale Române, 1993), „Regina strazii” (Univers, 1997 Premiul Uniunii Scriitorilor), „Jurnal suedez I” (1976-1983) (editia a II-a, Polirom, 2003), „Jurnal suedez II” (1984-1989) (Polirom, 2002), „Jurnal suedez III” (1990-1996) (Polirom, 2004), „Jurnal suedez IV” (1997-2002) (Polirom, 2008), romanul „Acasa printre straini” (Polirom, 2004), precum si volumul de nuvele „Ghetele fericirii” (Polirom, 2006). La Editura Aca¬demiei Române a aparut în 2016, „O suta si una de poezii”, de Gabriela Melinescu, o antologie coordonata de poeta Ileana Malancioiu.

Gabriela Melinescu a tradus atât autori suedezi clasici, precum Emanuel Swedenborg („Cartea de vise, Univers, 1995) si August Strindberg („Jurnal ocult”, Univers, 1997; „Inferno. Legende, Univers”, 1999; „Singur”, Polirom, 2002), cât si contemporani: selectii din poemele Birgittei Trotzig si ale lui Göran Sonnevi.

Printre traducerile de la Editura Polirom se numara „Vieti duble” de Birgitta Trotzig (2002) si „Ioni” de Katarina Frostenson (2003). În Suedia s-a publicat antologia de poezie de Nichita Stanescu, „Ljusets böjning” („Îndoirea luminii”, Ellerströms Förlag, 2008, traducere în colaborare cu Inger Johansson), s-a reeditat primul jurnal în suedeza, „En solitär egoists dagbok” („Jurnalul unui egoist solitar”, Dejavu Förlag, 2010) si a aparut romanul „Mamma som Gud” („Mama ca Dumnezeu”, Albert Bonniers Förlag, 2010).

A fost recompensata cu premiul Uniunii Scriitorilor din România în 1978, iar în anul 2001, Academia Româna i-a decernat Premiul Nichita Stanescu pentru poezie. A fost distinsa cu premiul Institutului Cultural Român pentru întreaga cariera si premiul Albert Bonniers în 2002. În 1991 si 2003 i s-a conferit Premiul de Nio pentru romanele „Omul pasare” si „Acasa printre straini”, iar în 2005 i s-a acordat de catre Academia Suedeza, Premiul pentru transmiterea valorilor literaturii suedeze în strainatate. Tot în 2005 a primit Premiul Mihai Eminescu pentru opera omnia. În anul 2007, revista „Avantaje” i-a atribuit premiul „Femeia anului”, ambasador al artei românesti peste hotare.

 

 

Citește toată știrea

Scriitoarea Gabriela Melinescu împlineşte 80 de ani. Ea va fi sărbătorită la Stockholm

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Publicitate