O cearta cu fosta sotie, care a degenerat într-o agresiune fizica, era sa-l trimita pe un medic în spatele gratiilor.
Judecatorii au apreciat însa ca scara blocului nu este un spatiu public, ceea ce l-a scapat pe medic de o circumstanta agravanta a faptei. El va trebui sa achite totusi o despagubire serioasa fostei sotii.
Medic radiolog în cadrul Spitalului „Sf. Spiridon”, Iulian Istrate divortase de V.R., fetita de 11 ani ramânând în grja mamei. Relatiile dintre cei doi fosti soti ramasesera tensionate. La sfârsitul lui mai 2021, Istrate si-a sunat fosta sotie, întrebând-o de ce fetita nu mersese la cursurile after school. V. R. i-a raspuns ca poate veni sa se convinga singur si a plecat de la serviciu, îndreptându-se spre casa. În fata scarii blocului în care locuia, s-a întâlnit cu fostul sot. Cei doi au urcat spre etaj, certându-se.
Pe acest fond, ajunsi la etajul 1, Istrate si-a împins fosta sotie pe scari. Femeia s-a rostogolit opt trepte, iar barbatul s-a luat dupa ea, lovind-o cu pumnii si picioarele. În declaratia sa, femeia a precizat ulterior ca fusese si lovita cu capul de pereti, fostul sot amenintând-o permanent ca o omoara. A lasat-o apoi cazuta la capul scarilor si a plecat. V.R. a suferit o fractura a cotului si mai multe contuzii, având nevoie de o luna si jumatate de îngrijiri medicale.
Pentru medic, urmarea a fost un dosar penal pentru lovire sau alte violente, supus spre analiza Judecatoriei iesene. Magistratii acestei instante au apreciat ca, în pofida pregatirii profesionale si a statutului inculpatului, o simpla amenda nu este suficienta pentru a-l face sa constientizeze consecintele infractiunii.
Brutalitatea atacului i-a facut pe judecatori sa-i aplice o pedeapsa de doi ani de închisoare, dar cu suspendarea executarii pe durata unui termen de supraveghere de 2 ani. În plus, magistratii au aprobat cererea fostei sotii de a i se acorda daune morale în suma de 100.000 lei. Ei au refuzat totusi acordarea de daune materiale de 20.000 lei, întrucât femeia nu depusese acte care sa ateste efectuarea acestor cheltuieli.
Sentinta Judecatoriei a fost contestata de Istrate, de V.R., dar si de procurorii. Reprezentantii Parchetului de pe lânga Judecatorie au apreciat ca pedeapsa era mult prea blânda, raportat la împrejurarile în care fusese comisa, precum si la persoana inculpatului. Ei au subliniat ca fapta fusese comisa în casa scarii, deci în public, ceea ce reprezinta o circumstanta agravanta. Durata mare a îngrijirilor medicale necesare femeii reprezentau un alt element care nu ar fi fost luat în calcul de judecatorii primei instante.
Procurorii au cerut majorarea cuantumului pedepsei, dar si al termenului de supraveghere. La rândul sau, V.R. a insistat ca avusese cheltuieli de aproximativ 4.000 de euro pentru tratamente, interventii chirurgicale, terapii, recuperare si transport, bani pe care îi solicita sub forma daunelor materiale.
De cealalta parte, Istrate a cerut reducerea pedepsei sau chiar anularea ei, dar si reducerea daunelor morale stabilite. Avocatul sau a subliniat faptul ca pentru desfasurarea procesului penal în cazul lovirilor sau altor violente este necesara plângerea prealabila a victimei. Or, V.R. n-ar fi depus o astfel de plângere. În plus, gestul lui Istrate, de a-si împinge fosta sotie pe scari fusese unul reflex, provocat de atitudinea femeii, care îi adresa injurii si tragea de el.
Dupa incident, medicul participase la 10 sedinte de consiliere psihologica, îi oferise, pentru început, fostei sotii, suma de 3.000 de lei ca despagbiri civile, platise orele de after school ale fiicei, în plus fata de pensia de întretinere si se oferise sa o ajute pe V.R. dupa decesul mamei acesteia. Depusese deci toate eforturile de a diminua consecintele faptei.
Magistratii Curtii de Apel nu au fost de acord cu interpretarea procurorilor, conform careia casa scarii ar reprezenta un loc public. Pentru ca un loc sa fie public, conform legii, el trebuie sa fie accesibil totdeauna. Or, existenta unui interfon presupune ca accesul este permis doar locatarilor, nu publicului larg. „A pune pe acelasi loc, scara unui bloc cu interfon si un parc sau o strada, atunci când avem în vedere scopul instituirii agravantei comiterii unei infractiuni în loc public (acela de a reprima mai aspru curajul unui infractor care sfideaza membrii societatii si expune posibilul public la acte antisociale), înseamna a ignora distinctii relevante între situatii si contexte total diferite, operând cu o interpretare strict literara a textului de lege”, au explicat judecatorii.
Ei au respins însa si aprecierea lui Istrate ca, în fond, fosta sa sotie nu depusese o plângere împotriva lui. Procesul-verbal întocmit de politisti în ziua incidentului mentiona ca „persoana vatamata a tinut sa precizeze ca formuleaza plângere penala”. Cum procesul-verbal continea manifestarea de vointa a victimei, el a fost considerat de judecatori ca echivalând cu o plângere în sensul legii.
A fost respinsa si cererea femeii de acordare a unor daune materiale, întrucât acestea trebuie justificate cu acte. Simpla marturie a V.R. si a unei martore nu a fost suficienta pentru judecatori. Dimpotriva, magistratii au apreciat ca suma de 100.000 de lei acordata de prima instanta ca daune morale este prea mare si au dispus înjumatatirea acesteia. A fost singura modificare adusa sentintei Judecatoriei. Decizia Curtii de Apel este definitiva.