Publicitate

„Inginer de sunet”, „Tehnician de sunet”, „Tehnician audio”, „Inginer audio”, „Tehnolog audio”, „Inginer de înregistrare”, „Inginer de mixare” etc., toate acestea desemneaza ceea ce, în limbajul comun, se numeste omul de la butoane, însa fara nicio conotatie peiorativa! Adica acel personaj tacut si misterios, de regula foarte serios, amplasat undeva în fata scenei (acolo unde sunt cele mai bune locuri, râvnite de toti), care numai el stie cum sa manevreze sute de butoane pentru a face ca auditia sa fie cât mai buna atât pentru public, cât si pentru artistii de pe scena.
La noi i se spune, de regula, inginer de sunet. Sunt tari în care este interzisa atribuirea titlului de inginer celui care nu este membru înregistrat al unui organism de certificare în inginerie. Inginerii de sunet pot avea studii de specialitate sau, de cele mai multe ori, învata din mers, practicând efectiv ceea ce se poate numi atât meserie (care se fura), cât si profesie (care se învata). Oricum, inginerii de sunet sunt niste oameni alesi, deoarece au cunostinte tehnice în electronica, prelucrarea semnalelor, tehnica înregistrarilor etc., la care se adauga talentul si calitatile artistice. De exemplu, la noi, au fost ingineri de sunet compozitori sau muzicieni precum Florin Bogardo, Paul Enigarescu si Paul Urmuzescu sau, mai spre zilele noastre, Adrian Ordean, si mai sunt si altii…

Inginerii de sunet pot folosi multe mijloace tehnice pentru înregistrarea, prelucrarea, amplificarea si redarea semnalelor. De exemplu, numai pentru calibrarea sistemelor audio pot fi folosite atât mijloacele clasice, auditive, precum si programe de analiza audio care au la baza Transformata Fourier Rapida – FFT (Fast Fourier Transformation) (aici cu siguranta ca am dat frisoane absolventilor de politehnica, trezindu-le amintiri de la orele de matematica, vibratii, acustica etc.). Oricum, se pare ca, totusi, cele mai bune metode de calibrare a sunetului sunt tot cele clasice, care se bazeaza pe simtul auditiv al inginerului de sunet.

Sunt situatii în care se construiesc cladiri care includ instalatii de sonorizare, inginerii de sunet fiind consultati înca din faza de proiectare, conlucrând cu arhitectii, astfel încât sa se asigure o dimensionare si o amplasare optima a elementelor componente instalatiilor de sunet. Aceste instalatii, dupa finalizarea constructiei, sunt testate si calibrate de catre inginerii de sunet.

Exista o problema legata de egalitatea de gen în ingineria de sunet, deoarece sunt mai putin de 5- doamne care lucreaza în aceasta bransa, dar si atunci când o fac, se pare ca ating performante deosebite. Adrian Ordean povesteste de un concert din 1992 de la Arenele Romane, atunci când cei de la Uriah Heep au venit cu o blonda simpatica si draguta si care a facut toate reglajele, de s-a auzit totul cristal, blonda precizând ca nimeni nu trebuie sa se mai atinga de butoane, pâna când a venit o celebra trupa româneasca ce a început sa butoneze totul, de nu s-a mai auzit nimic!

Tehnologia a influentat si arta spectacolulul, show-ul în sine, prin efectele speciale utilizate, în afara de calitatea sunetului în spatii închise sau deschise. De exemplu, în prezent, trupa ABBA reinventeaza modul de a interactiona cu spectatorii. Spre deosebire de holograme care includ imagini de arhiva cu artistii pe care îi reprezinta, membrii ABBA au petrecut 5 saptamâni într-un studio unde au fost filmati de 160 de aparate de înregistrare de ultima generatie. Au purtat costume speciale utilizate de obicei în filme si reclame pentru a le capta miscarile în timp ce au sustinut un spectacol de 96 de minute. Membrii trupei vorbesc de experienta imersiva a unui concert digital, tot acest concept revolutionat fiind gândit de catre George Lucas, regizorul Razboiului Stelelor. Daca în 1974, anul în care ABBA obtinea premiul Eurovision, hologramele erau o aplicatie de laborator (am vazut asa ceva în 1978, la Institutul de Fizica Atomica de la Magurele, era o reprezentare a unei ascutitori chinezesti de forma unui calut), iata ca astazi tehnologia a avansat atât de mult încât hologramele clasice devin un loc comun. De fapt, pentru spectacolul itinerant ABBA Voyager au fost filmati artistii care acum au 60-70 de ani si, apoi, au fost recreati, având înfatisarea din 1974. Este un spectacol ABBA la care în locul artistilor vedem holograme 3D. Se pare ca industria spectacolelor va fi revolutionata de acest salt tehnologic, multi artisti având deja în vedere efectuarea unor astfel de înregistrari care sa ramâna si dupa disparitia lor! Ce bine ca am mai apucat spectacole cu oameni…

Pâna la urma, însa, spectacolul este dominat de performanta artistilor, în ciuda tehnologiei!

Ce poate fi mai impresionant decât sa-l vezi pe Gene Simmons (72 de ani), basistul de la KISS, ridicat pe o platforma la 10 metri înaltime cu niste cabluri invizibile, timp în care acesta îsi interpreta partitura, sau zborul lui Paul Stanley (70 de ani), de la aceeasi trupa, lansat ametitor pe o tiroliana lunga de 50 de metri, pe deasupra spectatorilor, cu o mâna tinându-se de cablu si cu o mâna de chitara. Ce-i drept, nu mai si cânta în timpul zborului! Are si el o vârsta, totusi!

Prof. univ. dr. ing. Neculai Eugen Seghedin, cadru didactic si prorector responsabil cu activitatea didactica la Universitatea Tehnica „Gheorghe Asachi” din Iasi

Citește toată știrea

Tehnologie şi muzică (5). Despre „omul de la butoane”
Publicitate