Dupa ce si-a deschis larg bratele pentru a întâmpina refugiatii ucraineni, România a început, din luna mai a acestui an, sa taie încet din sprijinul oferit acestora. Celebrul program “50/20”, prin care erau oferiti 50 de lei pe zi pentru cazare si 20 de lei pe zi pentru mâncare (direct proprietarilor imobilelor), pentru fiecare refugiat ucrainean ajutat, s-a transformat într-o suma forfetara de 2.000 de lei / familie primita, maximum patru luni. Si aceasta a suferit întârzieri de plata de peste patru luni initial, o parte fiind între timp achitata.
În toata dezbaterea privind ajutorul oferit refugiatilor, exista însa o constanta: statul român a oferit si continua sa ofere statut de asigurat medical pentru toti cei care vin din Ucraina, alergând din calea razboiului. Conform cifrelor obtinute de „Ziarul de Iasi” de la Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate din Iasi, din noiembrie 2022 si pâna la debutul lui septembrie 2023 statul român, prin CJAS, a decontat cheltuieli de aproape 1 milion de euro pentru diferite servicii medicale de care au beneficiat refugiatii.
În spatele sumei de 4.893.111 de lei sta însa o realitate consemnata de medicii cu care a discutat publicatia noastra: fie ca e vorba de bolnavi cronici, de copii cu diferite probleme, de gravide sau de diverse urgente medicale, populatia de refugiati care a ales sa se stabileasca în Iasi si în împrejurimi a fost „asimilata” din punct de vedere al problemelor de sanatate. La începutul razboiului, în aprilie 2022, medicii ieseni tratau urgente medicale grave, cazuri la un pas de moarte, fie în urma unor rani suferite sau a unei boli cronice pentru care nu exista tratament. Astazi, ucrainenii stabiliti în tara, departe de razboi, merg la spital pentru dializa, pentru mici urgente, pentru racelile de sezon ale copiilor.
La cele doua maternitati din Iasi nu mai ajung gravide cu sarcini neurmarite, care nu s-au putut îngriji nici pe ele, nici pe copiii nenascuti, fugind saptamâni sau luni de razboi. La Iasi se nasc deja primii copii facuti dincoace de granita, cu mame care nu si-au oprit viata în ciuda conflictului de acasa, care au facut toate ecografiile la timp si s-au bucurat de aceeasi îngrijire ca orice român asigurat în sistemul de sanatate.
Programele nationale au înghitit 3 milioane de lei
Din cifrele obtinute de „Ziarul de Iasi”, cea mai mare suma decontata de statul român pentru refugiatii ucraineni a fost pentru medicamente si materiale sanitare utilizate în programele nationale cu scop curativ: circa 3,08 milioane de lei. Apoi, avem suma decontata catre asistenta medicala diversa oferita de spitalele din judet: aproape 900.000 de lei. Pentru servicii de hemodializa si dializa peritoneala au fost decontati de CJAS Iasi 523.000 de lei, iar pentru medicamente compensate integral sau partial sunt alti 273.690 de lei.
La debutul razboiului, o mare problema reclamata de spitalele din Ucraina a fost aprovizionarea cu apa si diferite materiale sanitare. Printre pacientii care au suferit cel mai mult în urma acestor probleme s-au numarat cei care faceau constant dializa, fiind diagnosticati cu insuficienta renala sau diferite afectiuni cronice ale rinichilor. Din martie 2022 si pâna în prezent, la Spitalul „Dr. C. I. Parhon” din Iasi s-au prezentat 106 de pacienti din Ucraina, cu diferite afectiuni, de la insuficienta renala, la diverse probleme nefrologice, unele de medicina interna si de urologie, specializari ale unitatii medicale.
Trei pacienti în 2022 si doi în 2023 au fost avut nevoie de dializa, dar la centrele private din judet exista mai multi pacienti care urmeaza programul standard de 3 vizite pe saptamâna pentru operatiunea de dializa, fara de care rinichii lor nu ar functiona. Anul 2023 a adus si o veste buna pentru o familie de ucraineni alungati de razboi din tara lor: o mama din regiunea Cernauti i-a donat fiicei un rinichi, fara de care nu putea duce o viata normala, o procedura pe care încercasera, dar nu au reusit sa o faca în tara lor.
Problema bolnavilor cronici: multi au avut nevoie de dializa
„Au fost probleme mari în spitale legate de asigurarea continuitatii materialelor sanitare, a liniilor de dializa, a tot ce e nevoie pentru dializa la început, în Ucraina. Au fost probleme si legate de medicamentele suplimentare necesare unui pacient dializat. Aceste medicamente au fost dirijate prin MSF – Médecins Sans Frontières, prin Organizatia Mondiala a Sanatatii, prin donatii facute de catre Societatea Europeana de Nefrologie si alte societati non-profit, si au ajuns în aceste centre. Foarte multi pacienti din zona de Est au migrat catre cea de Vest, iar deodata centrele, precum cele din Cernauti sau Lvov, s-au trezit cu un numar triplu de pacienti”, a declarat conf.dr. Ionut Nistor, medic primar nefrolog, care face parte dintr-o retea europeana de urmarire a problemei pacientilor dializati din Ucraina.
De altfel, într-un studiu realizat pentru tot anul 2022, s-a remarcat un fapt aparte: în Ucraina a crescut numarul pacientilor care au primit un rinichi si care au beneficiat de transplanturi. Un numar mai mare decât cel dinaintea începerii conflictului.
Acum reteaua europeana tine ochii atintiti catre Gaza: sunt 1.000 de pacienti care au nevoie de dializa sau de transplant care nu se afla pe lista de prioritati pentru evacuare. O parte nici nu vor sa plece, dar conditii optime de tratament pentru ei nu mai exista. Astfel de pacienti, explica dr. Ionut Nistor, sunt foarte fragili si, de la caz la caz, nu pot rezista mai mult de doua saptamâni fara dializa.
Se nasc la Iasi copii ucraineni conceputi în România
Un caz aparte al ucrainenilor care au avut nevoie la Iasi de îngrijiri medicale a fost cel al gravidelor. Mai multe femei au ajuns la cele doua maternitati din oras cu sarcini în stadii avansate, adesea fara sa fie foarte atent urmarite si cu riscuri majore provocate de stresul razboiului, al ascunderii sau al fugii. La Maternitatea „Cuza Voda”, cea mai mare din Moldova, au fost examinate 76 de paciente în camera de garda si au fost 18 nasteri: 10 pe cale naturala si 8 prin cezariana.
Si „Ziarul de Iasi” a scris, în decembrie 2022, despre o astfel de pacienta: Olena Kyshchenko, medic neonatolog din Kiev, care a ajuns sa nasca la vârsta de 42 de ani al treilea copil al familiei chiar la Iasi. Olena a venit gravida aproape de termen la unitatea medicala din Iasi. A aflat ca este însarcinata în timp ce lucra ca medic în spitalele de campanie din zona Kiev, fiind o surpriza atât pentru ea, cât si pentru sotul ei.
CITESTE SI: Povesti medicale impresionante ale refugiatilor ucraineni de la Iasi. O doctorita din Kiev a nascut natural la 42 de ani
A fost asistata la Iasi de dr. Elena Danii, care este vorbitoare de limba rusa, fiind din regiunea Cernauti. Am vorbit din nou, aproape un an mai târziu, cu dr. Danii pentru a vedea care este stadiul gravidelor din judet care sunt refugiate din Ucraina. Mediul a spus ca îsi aminteste cu drag cazul Olenei, aceasta a revenit pentru toate controalele de dupa nastere si are un baiat complet sanatos.
„Am avut între timp si alte gravide, dar niciun caz mai deosebit – acelea au fost din timpul razboiului. Multe persoane între timp s-au stabilit, sunt din Suceava, din Falticeni sau din Iasi, si au ramas însarcinate în România. De acum, au fost asimilati, sunt ca orice alt pacient pe care-i avem, nu mai ajung în situatie de criza”, a declarat dr. Elena Danii.
La cealalta maternitate din Iasi, Elena Doamna, fusesera înregistrate patru nasteri pâna la mijlocul anului în curs. Dr. Razvan Socolov, medic primar obstetrica-ginecologie, a explicat ca a remarcat la pacientele din Ucraina ca sunt mai deschise pentru nasterile naturale. „Au fost consultate, au ramas internate, au nascut la noi. Stiu ca erau foarte deschise pentru nasterea naturala, una dintre ele stia chiar sa vorbeasca româna, dar la celelalte ne-a ajutat o rezidenta din Basarabia, dar si un translator. Ca evolutie medicala nu au fost probleme”, a precizat prof. dr. Razvan Socolov pentru „Ziarul de Iasi”.
Cele mai impresionante cazuri: nou-nascuti de câteva zile cu malformatii cardiace
În primele 13 luni de razboi, la Spitalul „Sf. Maria” din Iasi au fost tratati 626 de copii din Ucraina, cu diverse probleme, asa cum a mai scris publicatia noastra când s-au împlinit 400 de zile de razboi, în aprilie 2023. Dr. Tamara Rosu, medic-sef al Unitatii de Primire a Urgentelor de la Spitalul de Copii, a explicat ca putem vorbi de o patologie de razboi. „Pe chipurile mamelor, drept va spun, am vazut doar îngrijorare din multe, foarte multe puncte de vedere. Este o patologie, nu stiu daca sa îi spun de razboi, dar sigur e influentata de asta: nu vedem la noi morti si raniti, ci o alta varianta de consecinte legate clar de razboi”, a spus medicul.
CITESTE SI: 625 de copii ucraineni tratati la „Sf. Maria” în 400 de zile de conflict. Medic iesean: „putem vorbi aproape de o patologie de razboi”
Cele mai impresionante cazuri medicale tratate de echipa SMURD Iasi au fost tot cele ale copiilor ucraineni, a explicat prof.dr. Diana Cimpoesu, medic-sef UPU-SMURD. Desi au preluat, de la granita cu Ucraina sau din Republica Moldova, pacienti din zonele lovite de razboi cu vârsta de la câteva zile pâna la 90 de ani, copiii de cel mult o saptamâna, cu malformatii cardiace, i-au impresionat cei mai mult.
„Au fost copii cu malformatii cardiace grave, unii au ramas în România, preluati de Bucuresti si Târgu Mures, pe altii i-am trimis în Austria si Italia. Au fost si doi bebelusi cu pneumonii grave pe care i-am preluat de la granita si i-am adus la Spitalul de Copii. Am avut un caz aparte cu o bebelusa cetatean ucrainean, dar care provenea dintr-o mama surogat, si venea aici sa fie adoptata de parinti din Galati, daca nu ma însel”, a declarat prof.dr. Diana Cimpoesu.
Au fost pacienti adusi din blocurile darâmate de rachete, cum ar fi cazul unei întregi familii adusa la Iasi, parintii si doi adolescenti, de 15 si 17 ani, care pâna la urma au ajuns sa fie transferati la Tel Aviv.
Rezidentii vorbitori de rusa, una dintre cele mai importante resurse în criza
Treptat, însa, urgentele pacientilor din Ucraina nu mai pot fi deosebite de cele ale pacientilor din România, spune prof.dr. Diana Cimpoesu. Cei mai multi care ajung în urgente sunt directionati la Cardiologie sau au o problema chirurgicala, poate chiar de diabet.
„Acum vin pacienti cu boli cronice, care au decompensare cu diabet, hipertensiune, fie au nevoie de interventii chirurgicale precum o apendicita, un colecist. Da, într-adevar, acum sunt cazuri obisnuite”, a explicat dr. Diana Cimpoesu. Inclusiv bolnavii cronici au fost preluati si integrati în planurile nationale. Medicul-sef UPU-SMURD spune ca au fost multi pacienti oncologici adusi la Iasi, multi care au ramas în evidenta Institutului Regional de Oncologie si îsi continua tratamentul din zona cu România. Provocarile nu mai sunt ca la început, crede prof.dr. Diana Cimpoesu, amintindu-si ca, în primul an, au fost modificate constant listele de garzi astfel încât un rezident vorbitor de rusa sau ucraineana sa fie mereu de garda, 24/24.
„Aveam 10 sau 12 rezidenti din Republica Moldova si ne-am asigurat ca în fiecare tura sa fie câte unul. Fara ajutor, nu am fi putut sa ne descurcam. Fiindca, da, poti face medicina la cazuri foarte grave si fara sa vorbesti cu pacientii, fara sa stii cum îl cheama pe omul respectiv, dar cele mai multe cazuri nu au fost critice si relatia cu pacientul e foarte importanta. Aceasta resursa umana a fost foarte importanta si i-am trimis pe rezidenti sa ajute si în alte clinici daca a fost nevoie de ajutor”, a precizat prof.dr. Diana Cimpoesu.
Material realizat cu sprijinul unei burse din cadrul proiectului „Întelege ca sa ajuti. Perspectiva refugiatilor ucraineni în media” derulat de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) si Fundatia Friedrich Naumann pentru Libertate România si Moldova