Elitele pradatoare au favorizat în România o societate bazata pe modelul extractiv si pe leviathanul de hârtie, vina fiind si a trei componente din societatea româneasca, a afirmat, marti, economistul-sef al Bancii Nationale a României (BNR), Valentin Lazea, în cadrul Galei aniversare 5 ani de la publicarea primului numar din revista exclusiv print Cronicile.
„În România, elitele pradatoare au favorizat o societate bazata pe modelul extractiv si pe leviathanul de hârtie, dar vina este si a trei componente, dupa parerea mea, din societatea româneasca. Prima vina o poarta partidele de stânga care desi au favorizat un stat puternic, au cautat sa slabeasca pe orice cale societatea civila. A doua vina o au partidele de dreapta sau de centru-dreapta, care au sprijinit societatea civila, dar nu au înteles si nu înteleg nici astazi când vorbim importanta unui stat puternic. Uitati-va la discutiile cu „statul gras”, cu „sa taiem cheltuielile”, de oameni care nu pun pixul pe hârtie si sa vada ce se poate si ce nu se poate taia. Si al treilea lucru este ca societatea civila din România are doua handicapuri culturale majore. Desi sociologii români si straini îi catalogheaza pe români în general ca fiind colectivisti, putina lume remarca faptul ca este vorba de un colectivism lipsit de solidaritate. Si asta o vedem limpede: batrânilor nu le pasa de tineri si viceversa, moldovenilor nu le pasa de munteni si vice-versa, bogatilor nu le pasa de saraci, celor educati nu le pasa de cei needucati si asa mai departe. De fapt, colectivismul românesc este unul de sorginte rurala, în care îti este apropiata doar familia, iar toti ceilalti nu conteaza. Pe de alta parte, nu gresesc, cred eu, nici cei care îi considera pe români ca fiind mai degraba individualisti”, a spus Valentin Lazea, facând referire la un articol publicat în Revista Cronicile Curs de Guvernare.
Articolul are la baza doua carti ale autorilor Daron Acemoglu si James A. Robinson: „De ce esueaza natiunile” si „Coridorul îngust”.
În volumul „Coridorul îngust” (2019), Acemoglu si Robinson analizeaza puterea statelor plecând de la conceptul de Leviathan, al filosofului englez din secolul al XVII-lea Thomas Hobbes. Acesta pleda, la vremea sa, pentru un stat puternic, chiar monstruos de puternic (Leviathan), pentru a-i feri pe cetateni de viata „solitara, saraca, neplacuta, brutala si scurta”, definitorie pentru acea perioada. Pornind de la acest concept, Acemoglu si Robinson identifica patru tipuri posibile de state. Unul dintre cele patru tipuri de state este Leviathanul de hârtie, un stat deopotriva despotic si ineficient iar Valentin Lazea considera, în articolul din revista citata, ca România se afla în aceasta situatie iar alt exemplu concludent este Argentina.
În cadrul evenimentului de marti, Valentin Lazea a afirmat ca îi vede pe români ca fiind mai degraba individualisti, precizând ca poate da „zeci de exemple de individualism, începând cu sporturile individuale, unde excelam, în timp ce la cele de echipa nu, trecând prin politica si asa mai departe”.
„Numai ca e vorba si aici de un individualism lipsit de initiativa. Asadar, cât timp nu adresam aceste trei probleme: partide de stânga anti-societate civila, partide de dreapta anti-stat, societate civila caracterizata prin colectivism fara de solidaritate si de individualism fara initiativa, România nu poate aspira sa semene cu Danemarca sau cu orice alt stat dezvoltat”, a mai spus Valentin Lazea.