Secretarul General Adjunct al NATO, Mircea Geoana, va efectua vineri o vizita la Iasi si Bacau. Acesta urmeaza sa viziteze compania Aerostar S.A. Bacau si Baza 95 Aeriana „Erou capitan aviator Alexandru Serbanescu”.
UPDATE ORA 10
Mircea Geoana a ajuns la Camera de Comert Iasi.
Discursul Secretarului General Adjunct al NATO, Mircea Geoana, în cadrul dezbaterii „Securitate economica si inovare pe flancul estic al NATO si UE”,
„Vorbim foarte mult despre flancul estic al NATO. Si unde poate fi un loc mai bun de a vorbi despre aceasta decât la Iasi, marele oras al României si al Europei. Cu venirea foarte curând si a Suediei în NATO, vom avea un flanc estic transformat, coerent si continuu de la Marea Nordului la Marea Baltica, pâna la Marea Neagra si Marea Mediterana. Aceasta noua realitate strategica are si va continua sa aiba importante consecinte nu doar de securitate, dar si politice si economice.
Transformarile din Europa declansate de razboiul odios lansat de Rusia împotriva Ucrainei, dar si a ordinii europene si internationale, nu trebuie privite în izolare. Schimbari seismice de natura geopolitica transforma în mod radical nu doar competitia strategica, dar si geoeconomia si modelele economice la nivel european si global. Revolutile tehnologice în inteligenta artificiala generativa si de frontiera, robotica inteligenta, quantum computing, biotehnologia si biologia sintetica, augmentarea umana, inovarea de noi materiale în afara tabelului lui Mendeleev, competitia în spatiu, nanotehnologie, revolutia tehnologiilor verzi – toate deja interactioneaaza convulsiv si vor transforma în mod profund si accelerat nu doar economia si securitatea nationala, ci însasi societatea umana. Între economie si securitate nationala si între tehnologie si societate, omenirea îsi cauta frenetic un nou echilibru.
Ca de fiecare data în istorie, natiunile care aniticipeaza si îmbratiseaza schimbarea vor iesi drept învingatori, iar cele care, din miopie politica sau incapacitate intelectuala si strategica, vor persevera în perpetuarea status-quo-ului sau vor alege calea progresului incremental, pas cu pas, risca sa fie strivite de magnitudinea acestei enorme transformari.
Niciodata în istorie, România nu a cunoscut un moment mai favorabil decât acum. Cu securitatea asigurata de cea mai de succes Alianta din istorie – NATO si parte a celui mai interesant experiment politic din istorie – Uniunea Europeana. Cu o valoare strategica multiregionala fara precedent.
Si totusi, tara se goleste de tineri, economia creste însa nu produce dezvoltare, inegalitatile sa adâncesc, Statul român pare tot mai disfunctional si nepregatit pentru a face fata acestei complexitati în crestere exponentiala, neîncrederea cetatenilor în institutii si viitorul tarii atinge cote abisale. Numesc asta paradoxul românesc: în cel mai bun moment al istoriei în plan extern, tara este mai vulnerabila din interior decât oricând.
Ce este de facut?
În primul rând, transformarea rolului si functionalitatii Statului român. Un stat transformat, strategic în fixarea marilor directii de dezvoltare, competent, agil si selectiv în executia si implementarea acestor strategii. Formele fara fond trebuiesc evacuate fara întârziere din cultura politica româneasca. Modul de functionare al politicului românesc trebuie regândit din temelii Meritocratia si competenta trebuie sa înlocuiasca în viata publica a cetatii actuala politica de clan si cumetrie.
În al doilea rând, reinventarea modelului economic si a contractului social, într-un New Deal românesc, despre care am mai vorbit. Bazat pe trei axe de forta;
Asumarea unei politici de coeziune teritoriala si sociala accelerata, singura care poate duce România la un adevarat salt de dezvoltare. Nu prin abandonul zonelor mai sarace, ci prin implicarea acestora. Nu prin laissez-faire economic, darwinism social si clientelism degradant ca pâna acum, ci prin solidaritate, responsabilitate si simt comunitar. Gasind un raspuns credibil la lipsa de oportunitati economice si servicii publice în imensa majoritate a teritoriului national, nu doar vom stopa, dar vom si inversa exodul tinerilor. Creând o varianta româneasca a ceea ce britanicii numesc leveling up, ridicarea întregii Marii Britanii, nu doar a Londrei si a marilor orase. Un plan pe care-l putem numi Provincia la Putere, stimulând dezvoltarea nu doar a oraselor mari, dar si a celor mici si mijlocii si a mediului rural. Efectele de coeziune sociala si teritoriala vor aduce si dinamism economic si rate de crestere superioare, creând locuri de munca, stopând si inversând tendintele actuale de emigrare a tinerilor români si riscurile mari ale importului necontrolat de forta de munca pe care le vedem în Vestul Europei.
Asumarea inovarii ca principal motor de crestere si dezvoltare al societatii. Adoptând o stare de spirit si o cultura a inovarii în toate domeniile societatii – în politica, economie, educatie, sanatate, cercetare, în mediul civic, academic si intelectual, în politica externa si de securitate nationala. România poate si trebuie sa devina o adevarata Innovation Nation. Iar Iasiul poate sa preia rolul de lider national si regional în aceasta sfera în care se vor decide invingatorii si învinsii Marii Transformari. Digitalizarea accelerata si integrala a Statului, economiei si societatii reprezinta un Santier National de maxima urgenta. Regândirea profunda a organizarii si finantarii cercetarii si inovarii, inclusiv în zona capitalului de risc, având universitatile ca partener privilegiat al Statului si al sectorului privat. Întreg sistemul de educatie trebuie regândit în logica formarii tinerilor pentru meseriile viitorului. România poate deveni un campion al democratiei digitale si al raspunsurilor civice pentru oceanul de probleme sociale cu care se confrunta zonele si segmentele de public sarace si vulnerabile, inclusiv si în special copiii de la tara si orasele mici si din comunitatile rroma.
A treia mare axa este transformarea României într-o Poarta de Comert, Transport si Investitii a Europei într-o logica 360 de grade. În alte cuvinte, sa ne punem întreaga geografie la treaba. România trebuie sa devina, nu doar un actor strategic de prim rang pe flancul estic, ci si campioana unui nou Coridor Economic si de Securitate Nord-Sud si Est-Vest. Profitând si investind în venirea – pe verticala – a Finlandei si Suediei în NATO, dar si – pe orizontala – în integrarea Republicii Moldova, Ucrainei, Georgiei si a Balcanilor de Vest în familia europeana sau euroatlantica. Dupa alegerile europene din iunie 2024 si în logica reconstructiei Ucrainei, trebuiesc reluate energic demersurile de resuscitare a Coridorului Transeuropean numarul IX, abandonat din motive obscure de pe harta marilor axe de transport europene convenite în 1997. Coridorul VII – Dunarea trebuie regândit în noua paradigma strategica si comerciala data de razboiul din Ucraina. Nu doar dragarea Dunarii este imperios necesara, ci si construirea unui nou pod între România si Bulgaria, un punct de blocaj pe Coridorul IX legând Grecia, Bulgaria, România, R. Moldova, Ucraina, Polonia si zona scandinava. De la Giurgiu la Vicovu de Sus, România ar dispune de cel mai lung parcurs, de 550 de kilometri, oferind si estului tarii avantajele pe care proximitatea de occident a oferit-o vestului României în aceste decenii.
Astfel, vom putea identifica resursele locale, nationale, regionale, europene si private pentru ancorarea Republicii Moldova si a Ucrainei de Occident. Trenuri pe cale ferata europeana de la Iasi la Chisînau si de la Galati la Odesa înceteaza sa mai fie o utopie sau vestigii ale erei sovietice, ci rasaritul unei Europe reconstituite. Sosele moderne care sa lege Chisînaul de Iasi, Târgu Mures de Vest nu vor mai fi întinse pe decenii. Conducte de gaze si fibra optica, inclusiv pe sub Marea Neagra, înceteaza sa mai fie extravagante comerciale, ci necesitati strategice si economice de legare a Europei catre Caucaz si Asia Centrala dar si de noul Coridor Economic India-Europa, lansat la Summit-ul G20 de la New Delhi.
Si administratia româneasca va trebui sa se modernizeze pentru a putea face unor sarcini atât de complexe. Unificarea punctelor de trecere a frontierei cu toti vecinii nostri, asa cum au facut-o de multi ani Polonia si Ucraina, reprezinta doar primul pas. Constructia de noi poduri peste Prut si peste Siret, catre Cernauti, Maramuresul istoric si Vestul Europei. Cu un PIB semnificativ crescut si cu o pozitie politica si economica în centrul, si nu la periferia Europei, si alte trasee de infrastructuri si logistica, prin si catre România, îsi vor gasi rostul economic si strategic. A13 legând Bacaul de Transilvania, Autostrada Nordului, legând Bucovina de Maramures. Sau Timisoara de Belgrad catre Balcani si Adriatica.
România Poarta Europei devine posibila si necesara pentru un fapt strategic evident: frontiera de est a României, Moldova româneasca si nordul Transilvaniei înceteaza sa mai fie ultima escala a Europei civilizate, ci puntea de legatura cu noua arhitectura politica, strategica si economica a Europei si a lumii.
Traim un moment similar de mare transformare pe care s-a cladit întreaga istorie moderna a României. În care lideri ca Alexandru Ioan Cuza, Mihail Kogalniceanu, Bratienii sau regii României, dar si noi, generatia integrarii euroatlantice, am stiut sa profitam de o lume în schimbare si sa ducem mai departe Ideea Nationala si Proiectul National.
Sunt convins ca vom putea identifica energiile, competentele si resursa politica înalt calificata si vizionara care sa poata realiza acest mare salt de dezvoltare a întregii Românii si a tuturor vecinatatilor sale. Marsul României catre primele 10 economii ale Europei si catre statutul de economie dezvoltata trebuie sa înceapa. Sunt convins ca, românii de acasa si cei de afara, împreuna, vom ajunge acolo unde ne este locul. O putere economica, culturala si miltiara multiregionala. O tara mare, prospera, influenta si respectata în Europa si în lume. Orice mai putin decât atât reprezinta tradarea idealului national si a potentialului real al poporului nostru.
STIRE INITIALA
”Secretarul General Adjunct al NATO, Mircea Geoana, va efectua vineri, 17 noiembrie 2023, o vizita la Iasi si Bacau. La Iasi, înaltul oficial va participa, începând cu ora 10.00, la dezbaterea intitulata „Securitate economica si inovare pe flancul estic al NATO si UE”, organizata de Camera de Comert Iasi”, anunta un comunicat oficial.
La Bacau, Secretarul General Adjunct al NATO va vizita, începând cu ora 13.15, Aerostar S.A. Bacau. Compania româneasca va semna un contract de colaborare cu Derco Aerospace, parte a grupului american Lockheed Martin, având ca obiect transferul tehnologic pentru reparatiile de nivel D ale echipamentelor avionului F-16, precizeaza comunicatul.
Înaltul oficial va vizita apoi Baza 95 Aeriana „Erou capitan aviator Alexandru Serbanescu” din Bacau.