Poate ca asa ne este dat, dar din timpuri de mult apuse interesele de grup, personale ori de alta natura au condus tara. Dealtfel, întreaga lume are cam aceeasi soarta. Nu au fost evenimente în spatele carora sa nu se fi aflat cineva influent care sa profite la maximum, fie ca discutam despre crizele de orice fel, despre pandemii, razboaie, fie despre alte grozavii care au deviat cursul firesc al vietii.
Numai ca, la noi, în asa-zisa epoca moderna de dupa ‘89 s-a trecut cu surle si trȃmbite la „marea privatizare”, facuta cu asa-zisii „investitori strategici”. În realitate, niste profitori, printre ei si multi români “iubitori de tara”, cu firme înfiintate în paradisuri fiscale unde nimeni nu-i întreaba de unde au si ce fac cu atâta banet, s-au pus pe implementat economia de piata în Romȃnia. Terminȃndu-se cu industria s-a trecut la afacerile cu lemn, energie, pamȃnt, armament, etc. Sarabanda licitatiilor a avut în spate doar interese financiare, de la care nici dupa desecretizare nu vor putea fi aflate toate… dedesupturile.
Cert este ca acestia sunt “marii investitori” care au facut averi despre care nici ei nu mai stiu la cât se ridica, pe principiul ban pe ban fara numar, fara numar mai ceva ca la petrecerile cu manelisti. N-a contat ca în urma au ramas cadavre, familii distruse, suflete care se zbat în neputinta si un popor dezbinat. Lor sa le fie bine! Daca îi putem numi oameni si ei sunt ca si multimea de pe urma carora au profitat, ca semenii pe care i-au facut scalvi, pe nestiute.
Mai nou, astazi ne întrebam: cum de problema drogurilor a scapat, în asa hal, pe sub mâinile autoritatilor? Îmi închipui ca si de pe urma acestei probleme se câstiga mult de tot, poate chiar la nivel înalt, invizibil noua oamenilor simpli. Cum, dealtfel, se cȃstiga bine si de pe urma prostitutiei si a traficului de persoane, pe care înca nu le vedem clar cu ochiul liber, dar ele exista bine disimulate. Suntem prinsi într-o caracatita ce, probabil, ne va domina multa vreme, de-acum încolo.
Nu ne va fi nici comod si nici simplu, sa traim înconjurati de ea, daca e sa ne uitam numai la comportamentul naucilor care au acceptat sa vâre îi ei acqua-toffana zilelor contemporane. Am încercat sa-i înteleg pe cei care au ales calea riscului extrem, din care nimeni nu iese întreg. Dependentii vor sfârsi, cel mai probabil, în chinuri. Traficantii, chiar si cei care si-au luat raspunderea transportului pentru un ban gramada, care acu’ e, acu’ nu mai e, vor ajunge – probabil – prin puscarii. E de speriat ce se-ntâmpla! Si de meditat, profund, asupra problemei, pentru ca nu e doar a lor, a consumatorilor sau a dealerilor, ci apartine fiecaruia dintre noi.
Cu totii avem copii, nepoti, parinti, frati si oricând ar putea deveni victime, chiar si colaterale, ale fenomenelor infractionale grave ce au patruns la noi ca în brȃnza. Din pacate, România nu a ramas doar needucata, în ciuda sloganurilor menite sa adune voturi, în ea nici nu se „traieste bine”, ci mai grav, risca sa devina si … narcomana, atât timp cât vom ramâne ignoranti fata de aceste nenorociri, nenorocindu-ne viitorul.