În urma cu 105 ani, în 13 ianuarie 1917, lânga Iasi, avea loc cel mai mare accident feroviar din istoria Europei si al treilea cel mai grav din întreaga lume.
Un tren militar arhiplin cu oameni ramâne fara frâne pe calea ferata Bârlad – Iasi, intra în gara Ciurea cu viteza si deraiaza„Catastrofa de la Ciurea” este numele sub care a intrat în istorie cel mai grav accident feroviar din România. Accidentul a avut loc în plina desfasurare a primului razboi mondial, la sud de Iasi, pe calea ferata Bârlad – Iasi.Bilantul a fost de peste 1.000 morti, absenta unei anchete oficiale nepermitând elucidarea cauzelor accidentului. Contraofensiva armatelor Puterilor Centrale începuta în septembrie 1916 si ocuparea ulterioara a Bucurestiului au determinat, începând cu luna octombrie, exodul unei mari parti a populatiei spre Moldova.
Refugierea guvernului si a casei regale la Iasi au accentuat retragerea populatiei civile spre Moldova, numarul celor evacuati în acea perioada fiind estimat la aproape un milion si jumatate de oameni, în contextul în care populatia Vechiului Regat era de aproape opt milioane.Un convoi militar constituit dintr-o garnitura de 26 de vagoane parasise orasul Galati, dupa ce Braila fusese ocupata de trupele germane, si se deplasa spre Iasi. Vagoanele erau neîncapatoare pentru numarul mare de soldati, români si rusi, si de civili refugiati din teritoriile ocupate de armatele lui von Mackensen, estimarile ulterioare considerând ca aproximativ 1.000 de pasageri calatoreau cu acest tren militar. Un mare numar de persoane calatoreau pe acoperisurile vagoanelor sau pe scari si între tampoanele de legatura.
De-a lungul traseului Bârlad-Iasi, trenul s-a oprit de câteva ori pentru a se reaproviziona cu lemne din cauza lipsei carbunilor. Trenul a ajuns în gara Bârnova în noaptea dintre 12/13 ianuarie 1917. Dupa ce frânele cu aer au fost reverificate si nu au semnalat probleme de functionare (o prima verificare fiind deja facuta la Balteni), trenul, tractat de doua locomotive, a plecat în directia Iasi.
Portiunea de cale ferata dintre Bârnova si Ciurea prezinta o panta deosebit de importanta. În timpul coborârii pantei mecanicii primei locomotive au încercat sa frâneze pentru a reduce viteza însa frânele de contrapresiune ale vagoanelor nu au functionat. 23 dintre vagoane fiind echipate cu frâne de mâna, ei au lansat semnale acustice catre controlorii din vagoane pentru a le actiona, însa, din cauza aglomerarii, controlorii nu au putut ajunge la ele.
Victimele, înhumate într-o groapa comuna uriasa
Receptionând semnalele lansate de mecanicii locomotivei, angajatii cailor ferate din statia Ciurea au activat un macaz astfel încât trenul sa intre pe linia 2 si sa se evite coliziunea cu vagoanele cu pacura care stationau pe linia 1. Din cauza vitezei foarte mari si unghiului mare de cotire doar locomotiva si înca un vagon au reusit sa treaca pe linia 2. Dintre celelalte vagoane, cu exceptia a doar doua care au ramas pe linie, restul au deraiat. Se pare ca cel putin unul dintre vagoane s-a ciocnit de cisternele de combustibil declansând o explozie si un incendiu enorm.În acest accident feroviar si-au pierdut viata aproximativ 1.000 de persoane. Trupurile extrase dintre resturile de metal contorsionat ale garniturii au fost depuse în gara Ciurea. În ciuda numeroaselor apeluri pentru identificarea victimelor, doar foarte putine au fost identificate. Victimele au fost înhumate într-o groapa comuna uriasa situata la aproape 500 de metri de gara, mormântul existând si în ziua de astazi. În accident a pierit Vasile Cantacuzino, locotenent în armata româna, fiul lui Matei B. Cantacuzino si a fost ranit istoricul Vasile Pârvan.
Mai mult, pe ziare.com