Tarile NATO îsi vor intensifica productia de munitie pentru artilerie, în conditiile în care Ucraina consuma obuze mult mai repede decât le poate fabrica Occidentul, iar Alianta s-a angajat sa-i livreze cel putin 48 de tancuri Leopard 2, dupa doua zile de discutii la Bruxelles între sefii Apararii din tarile care ajuta militar Kievul, relateaza Reuters si The Guardian.
Sprijinul aliat pentru Ucraina consuma o „cantitate enorma” de munitie, iar Alianta îsi epuizeaza stocurile, a aratat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. În aceste conditii, tarile NATO îsi vor spori productia de proiectile de artilerie de 155 mm pentru a ajuta Ucraina, a adaugat el. „Da, lucrurile se întâmpla, dar trebuie sa continuam, trebuie sa intensificam si mai mult. Devine acum un razboi de uzura, iar un razboi de uzura este un razboi de logistica”, a aratat Stoltenberg.
Ministrii apararii din cadrul NATO au luat masuri pentru a consolida în continuare descurajarea si apararea Aliantei, a spus Stoltenberg.
Ritmul livrarilor catre Ucraina, unde trupele de la Kiev trag pâna la 10.000 de obuze de artilerie zilnic, a secatuit si mai mult stocurile occidentale, în conditiile în care unele nu erau oricum în standardele stabilite de NATO nici înainte de începerea razboiului.
Stoltenberg a precizat ca tari precum Statele Unite, Franta, Germania si Norvegia au semnat contracte pentru munitii care le-ar permite membrilor NATO sa-si refaca propriile stocuri, dar si sa continue sa aprovizioneze Kievul, care cedeaza treptat teren în fata unei ofensive rusesti din ce în ce mai intense.
În acelasi timp, planurile de aprovizionare a Kievului cu doua batalioane de tancuri Leopard 2 prind contur. Ministrul german al apararii, Boris Pistorius, a declarat ca tarile occidentale au promis 48 de tancuri Leopard 2 pentru Kiev, inclusiv un batalion de 31 de tancuri Leopard 2 A4 mai vechi, a caror livrare este coordonata de Polonia. Pe lânga acestea, Berlinul va trimite 14, iar Lisabona alte trei tancuri Leopard 2 A6, mai avansate, potrivit lui Pistorius.
„Timpul este esential”, iar Kievul are o „fereastra de oportunitate pentru a înclina balanta”, a spus Stoltenberg, adaugând ca saluta noile promisiuni de sprijin facute de aliati, „inclusiv cu mai multe arme si prin pregatire militara”.
Si secretarul american al apararii, Lloyd Austin, crede ca Ucraina are o „sansa reala” de a prelua initiativa pe câmpul de lupta.
„Cred ca vor avea o sansa foarte buna de a face o diferenta destul de semnificativa pe câmpul de lupta si de a prelua initiativa si sa fie capabili sa exploateze aceasta initiativa în continuare”, a declarat seful Pentagonului dupa întâlnirea cu omologii din NATO. El a mai spus ca, pentru fiecare sistem pe care îl va furniza, NATO va antrena trupele ucrainene pe acel sistem. „Furnizam o capacitate, si nu doar platforma”, a spus el.
BUGET MAI MARE PENTRU APARARE
De asemenea, la Bruxelles, aliatii au dat startul discutiilor pentru a stabili daca cheltuielile de aparare stabilite la 2- din Produsul Intern Brut mai sunt suficiente în conditiile în care în Ucraina vecina se desfasoara un razboi în toata regula.
„Cred ca ar trebui sa trecem de la a considera cei 2- ca fiind un plafon la a considera cei 2- din PIB ca fiind un minim”, a declarat Stoltenberg.
Pistorius, noul ministru din Germania, tara care de multi ani are bugetul apararii sub aceasta limita, este de aceeasi parere cu secretarul general al NATO. „Cred ca doar trecerea la tinta de 2- nu va fi suficienta, ci poate fi doar baza pentru pasi ulteriori”, a declarat presei ministrul german al apararii.
O decizie în privinta cheltuielilor pentru aparare este asteptata la summitul NATO care va avea loc în iulie în Lituania.
La summitul din Tara Galilor din 2014, liderii NATO au convenit sa se îndrepte catre alocarea a cel putin 2- din PIB pentru aparare în decurs de un deceniu. Acesta a fost raspunsul lor la ceea ce NATO percepea atunci, când Rusia tocmai anexase Crimeea, ca fiind o situatie de securitate grav deteriorata în Europa.
Dar multe tari, între care Germania, înca nu îndeplinesc acest obiectiv. În 2022, cheltuielile de aparare ale Berlinului urmau sa ajunga la mai putin de 1,5- din PIB, în timp ce Statele Unite le au la aproape 3,5-, potrivit estimarilor NATO publicate în iunie anul trecut.