Valeri Kuzmin, ambasadorul Federatiei Ruse la Bucuresti, a explicat, miercuri, ca relatia bilaterala dintre România si Rusia s-a deteriorat si mai mult, în contextul razboiului din Ucraina, pâna la stadiul în care dialogul politic si diplomatic este practic înghetat, aratându-se deranjat de atitudinea fostului ministru de externe Bogdan Aurescu, în prezent judecator la Curtea Internationala de Justitie de la Haga, despre care a spus ca a pus vina pe Rusia „cu spume la gura” pentru ceea ce s-a întâmplat la Bucea.
Aducând în discutie problema tezaurului, ambasadorul a repetat ca Rusia nu datoreaza nimic României, ci dimpotriva, a iertat România de datoriile pe care le avea fata de Rusia, povestind în acest sens ce i-a spus Brejnev lui Ceausescu în anii 60.
Minte de îngheata apele
„Dupa ce a început operatiunea speciala din Ucraina, România a fost între primele tari care a definit aceasta operatiune drept agresiune si cu spume la gura a început sa dea vina pe Rusia. Inclusiv putem sa ne amintim si incidentul de la Bucea, nu vreau sa zic cine exact, dar ei au dat vina pe Rusia, direct, fara nicio investigatie”, a declarat miercuri, prin intermediul unui interpret, ambasadorul Federatiei Ruse la Bucuresti, Valeri Kuzmin, într-un briefing de presa.
Diplomatul Moscovei s-a aratat deranjat ca România s-a adresat justitiei internationale în legatura cu crimele de razboi de la Bucea. „Nu a fost niciodata nicio dovada nici atunci, nici acum, nu au reusit sa ne dea cel putin o lista de oameni care, dupa spusele lor, ar fi fost ucisi de militarii rusi”, a spus ambasadorul..
„Un diplomat de excelenta al României, care acum ocupa un loc la Curtea Internationala de Justitie (Bogdan Aurescu – n.r.), a pus atunci, cu spume la gura, vina pe Rusia pentru ceea ce s-a întâmplat la Bucea fara nicio dovada si a promis Rusiei ca o va aduce în fata tribunalului si asa mai departe”, a reprosat ambasadorul. El sustine în schimb ca tot ce s-a întâmplat la Bucea „a fost organizat de agentiile de PR din Ucraina si Marea Britanie”.
Ucraina si Occidentul acuza Rusia de crime de razboi la Bucea, acuzatie pe care Kremlinul o neaga. Acuzatiile se refera la uciderea în masa a civililor ucraineni si a prizonierilor de razboi de catre fortele armate ruse în timpul luptelor si al ocuparii orasului Bucea, în prima parte a invaziei rusesti pe scara larga din Ucraina. Dovezi fotografice si video ale masacrului au aparut la 1 aprilie 2022, dupa ce fortele rusesti s-au retras din oras. Potrivit autoritatilor locale, 458 de cadavre au fost recuperate din oras, inclusiv noua copii cu vârsta sub 18 ani. Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului a documentat uciderea ilegala, inclusiv executii sumare, a cel putin 73 de civili. Fotografiile au aratat cadavre de civili, aliniate cu mâinile legate la spate, împuscate de la mica distanta. Ucraina a cerut Curtii Penale Internationale sa investigheze ceea ce s-a întâmplat ca parte a anchetei sale în curs de desfasurare privind invazia, pentru a determina daca au fost comise crime de razboi sau crime împotriva umanitatii.
Problema tezaurului
Vorbind despre deteriorarea relatiei bilaterale dintre România si Rusia, ambasadorul Valeri Kuzmin a constatat ca dialogul politic si diplomatic este practic înghetat si a amintit cu dezaprobare de reducerea reciproca a personalului diplomatic si de închiderea centrelor culturale ruse în cursul anului trecut. Totodata, a reamintit ca România a declarat ca va antrena pilotii ucraineni pentru avioanele de lupta F-16, care, a subliniat diplomatul, sunt capabile sa transporte rachete cu raza lunga de actiune de 500 de km si rachete nucleare.
El a spus ca în cursul anului trecut, partea rusa a atras atentia autoritatilor române de mai multe ori ca este inadmisibila asistenta militara persistenta acordata „regimului criminal neonazist de la Kiev. Eforturile noastre au vizat avertizarea autoritatilor române ca eventuala folosire a avioanelor americane de lupta de pe teritoriul românesc în viitoare operatiuni militare – acele avioane ar urma sa fie date Kievului în curând, chiar au aparut stiri recente ca unele dintre ele deja au fost desfasurate în Ucraina – împotriva populatiei sau a fortelor armate ruse, acest fapt va fi considerat de Rusia drept o implicare directa în conflictul ucrainean”, a punctat Valeri Kuzmin.
Ce îl nemultumeste pe ambasador?
Diplomatul a mai spus ca fostii parteneri români „continua sa scoata, cum se spune la noi, o pisica moarta de la naftalina”, referindu-se la problema tezaurului pe care Rusia ar trebui sa-l returneze României. Repetând o idee vehiculata anterior de Moscova, Kuzmin a spus clar ca tezaurul României nu va fi returnat si a sustinut ca, dimpotriva, România a ramas datoare Rusiei. El a evocat anecdotic în acest sens o scena petrecuta între fostul lider sovietic Leonid Brejnev si Nicolae Ceausescu, în anii 60. „Tovarase, i-ar fi spus Brejnev lui Ceausescu, trebuie sa va spun, ca de la comunist la comunist, ca trebuie sa uitati de tezaur. Pentru ca, asa cum scrie si în documentele juridice, ca rezultat al tuturor activitatilor ce intra în responsabilitatea României, România are o datorie mai mare catre Rusia decât are Rusia catre România. Dar noua nu ne trebuie aceasta datorie de la voi. Va iertam de aceasta datorie”, a relatat ambasadorul Kuzmin.
În ciuda tuturor acestor subiecte de frictiune între Moscova si Bucuresti, Valeri Kuzmin sustine însa ca „nimeni nu poate acuza Rusia ca a sabotat relatia bilaterala cu România”. „Eu de când am ajuns aici, în 2016, am încercat de multe ori si n-am reusit sa organizez o sedinta a Comisiei interguvernamentale româno-ruse care se ocupa cu problemele economice, tehnice si stiintifice. N-am reusit”, s-a plâns diplomatul.
În final, ambasadorul a lasat sa se înteleaga ca mingea este în terenul României: „Noi ramânem tari vecine si avem toate posibilitatile de a restabili relatiile noastre bilaterale. Totul tine de decizia unor oameni responsabili”, a spus ambasadorul în încheierea briefingului de presa, nu înainte de a le ura jurnalistilor succes în activitate, ocazie cu care a amintit ca Tucker Carlson s-a aflat la Moscova pentru a-l intervieva pe Putin, iar acum este criticat de „democratia totalitara” din Occident.