Am un coleg la Sociologie, Manuel Crispeanu pe numele lui, care a intrat în folclorul universitar la începutul anilor 2000. Era pe atunci, dacă vă amintiți, moda pliculețelor cu praf alb, bănuite „teroriste”. Se crease pe mapamond obsesia antraxului „poștal”, menit să te transforme, prezumtiv, în legumă la simpla sa atingere. Într-o bună zi, Manuel a creat o scenă, la el în Catedră, de toată frumusețea. Primise un plic voluminos pe care nu se specifica decît numele destinatarului, adică al lui însuși.
Articolul ANTITERO apare prima dată în Ziarul de Iaşi – liderul presei ieşene.

Citește toată știrea