Publicitate

Vandalizarea cimitirelor evreiesti sau negarea Holocaustului sunt fapte pedepsite de legea penala în România. Dosarele deschise pe acest tip de infractiuni sunt putine, în ciuda radicalizarii anumitor segmente de populatie.
Combaterea extremismului în România se bazeaza pe un act normativ din 2015: legea prin care a fost adoptata ordonanta de urgenta „privind interzicerea organizatiilor, simbolurilor si faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob si a promovarii cultului persoanelor vinovate de savârsirea unor infractiuni de genocid contra umanitatii si de crime de razboi”.

Unul dintre putinele dosare deschide de procurori în baza acestei legi vizeaza negationismul Aliantei pentru Unirea Românilor (AUR). Mai exact, cazul proneste de la un comunicat transmis de AUR pe 3 ianuarie 2022 în care sustine ca istoria Holocaustului si educatia sexuala reprezinta „teme minore” ridicate la rangul de materii, cu referire la o „actiune sistematica de subminare a calitatii învatamântului din România”.

„Alianta pentru Unirea Românilor atrage atentia asupra faptului ca, în ultimii ani, se constata o actiune sistematica de subminare a calitatii învatamântului din România prin ridicarea la rangul de „materii” a unor teme minore sau care pot face obiectul unor simple lectii în cadrul materiilor existente (ex. educatie sexuala, istoria Holocaustului, etc.), în paralel cu reducerea importantei acordate materiilor fundamentale pentru formarea noilor generatii: stiintele exacte, Limba si literatura româna, Istoria nationala. Experimentele ideologice asupra copiilor din România trebuie sa înceteze!”, se arata în comunicatul AUR.

Cititi materialul integral pe presshub.ro

 

 

Citește toată știrea

Armele legale împotriva extremismului: cum sunt ajutaţi de justiţie profanatorii
Publicitate