Ar putea parea ciudat în timpul unei pandemii care a ucis milioane de persoane si a bulversat întreaga lume, dar un anumit tip de virus, bacteriofagul, ar putea salva la fel de multe vieti, relateaza AFP.
Georgia, o tara mica din Caucaz, este în fruntea cercetarilor privind rezistenta bacteriilor la antibiotice.
Desi nu au fost în atentie mult timp în cadrul cercetarilor efectuate în Occident, bacteriofagele sau virusurile care distrug bacterii, sunt de acum utilizate în unele cazuri medicale dificile, un exemplu fiind o femeie din Belgia care a dezvoltat o infectie ce i-a pus viata în pericol dupa ce a fost ranita în atacul din 2016, de pe aeroportul din Bruxelles.
Dupa doi ani de tratament cu antibiotic ineficient, bacteriofagele trimise din Georgia au învins infectia în trei luni. ”Folosim aceste bacteriofage care ucid bacteriile daunatoare” pentru a-i trata pe pacienti atunci când antibioticele nu dau rezultat, a explicat Mzia Kutateladze, de la Institutul georgian de bacteriofage Eliava.
Chiar si o infectie banala poate ”ucide un om, deoarece agentul patogen a dezvoltat rezistenta la antibiotice”, a adaugat Kutateladze.
Bacteriofagele, cunoscute de un secol, au fost în mare masura ignorate atunci când antibioticele au revolutionat medicina, în anii 1930.
Cel care a contribuit cel mai mult la dezvoltarea lor, cercetatorul georgian George Eliava, a fost executat în 1937 la ordinul unui alt georgian, Lavrenty Beria, apropiat al lui Stalin si seful politiei sale secrete.
Eliava lucrase la Institutul Pasteur din Paris cu bacteriologul franco-canadian Felix d’Herelle, unul dintre cei doi cercetatori caruia i s-a atribuit descoperirea bacteriofagelor, si îl convinsese pe Stalin sa-l invite la Tbilisi în 1934.
Dar colaborarea lor a fost întrerupta când Beria l-a ucis pe Eliava, dintr-un motiv care a ramas necunoscut.
Odata ce Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) a declarat rezistenta la antimicrobiene o urgenta globala de sanatate, bacteriofagele, care pot anihila bacteriile în timp ce lasa intacte celulele umane, revin.
Potrivit unui studiu recent, superbacteriile ar putea ucide pâna la zece milioane de persoane pe an atunci când rezistenta antimicrobiana, din cauza utilizarii excesive a antibioticelor, va atinge apogeul, ceea ce ar putea surveni în decurs de 30 de ani.
În timp ce medicamentele pe baza de bacteriofage nu pot înlocui pe deplin antibioticele, cercetatorii subliniaza avantaje majore: pret accesibil, fara efecte secundare, fara leziuni ale organelor sau florei intestinale.
”Producem sase bacteriofage standard care au un spectru larg (de utilizare) si pot vindeca mai multe boli infectioase”, a dat asigurari Lia Nadareishvili, medic la Institutul Eliava.
Cu toate acestea, la 10 pâna la 15- dintre pacienti, bacteriofagele standard nu functioneaza si ”trebuie sa gasim bacteriofage capabile sa omoare tulpina bacteriana în cauza”, a precizat ea.
Bacteriofagele potrivite pentru infectii rare pot fi selectate din colectia imensa a institutului, cea mai bogata din lume, sau gasite în canalizare, apele poluate sau soluri, a explicat doamna Kutateladze.
Institutul poate chiar ”sa antreneze” bacteriofagele astfel încât ”sa poata ucide din ce în ce mai multe bacterii daunatoare diferite”. ”Este o terapie ieftina si usor accesibila”, a spus ea.
Un inginer mecanic, cetatean american, în vârsta de 34 de ani, care sufera de sase ani de o boala bacteriana cronica, a declarat pentru AFP ca ”a simtit deja o ameliorare” dupa doua saptamâni de tratament la institutul din Tbilisi.
”Am încercat toate tratamentele posibile în Statele Unite”, a declarat Andrew, care este unul dintre sutele de pacienti din întreaga lume care vin în Georgia în fiecare an pentru tratament de ultima ora.
În afara de medicina, bacteriofagele sunt deja utilizate pentru a preveni degradarea alimentelor si pot fi folosite si în agricultura ”pentru a proteja culturile si animalele de bacterii daunatoare”, a mentionat Kutateladze. Institutul Eliava a efectuat deja cercetari asupra bacteriilor care afecteaza bumbacul si orezul.
Bacteriofagele sunt, de asemenea, capabile sa combata armele biologice sau efectele bioterorismului. Cercetatorii canadieni au publicat în 2017 un studiu privind utilizarea lor pentru a contracara un atac cu antrax în locuri publice aglomerate. AGERPRES