Consiliul de administratie al Bancii Nationale a României a decis marti majorarea ratei dobânzii de politica monetara la nivelul de 7- pe an, de la 6,75 – pe an, începând cu data de 11 ianuarie. BNR noteaza ca, potrivit actualelor evaluari, rata anuala a inflatiei va scadea probabil în trimestrul I 2023 în linie cu cea mai recenta prognoza pe termen mediu (noiembrie 2022), dar va coborî semnificativ mai alert ulterior, ajungând la nivelul de o cifra înca din trimestrul III al anului curent, cresterea PIB a continuat sa decelereze în trimestrul III 2022 – la 4- de la 5,1- în trimestrul II – ramânând totusi însemnata din perspectiva istorica.
”Razboiul din Ucraina si sanctiunile asociate continua însa sa genereze incertitudini si riscuri considerabile la adresa perspectivei activitatii economice”, subliniaza rerepzentantii BNR în comunicatul emis dupa sedinta de politica monetara.
”Majorarea ratei dobânzii de politica monetara la nivelul de 7,00 la suta pe an, de la 6,75 la suta pe an, începând cu data de 11 ianuarie 2023; majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8,00 la suta pe an, de la 7,75 la suta pe an, si cresterea ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 6,00 la suta, de la 5,75 la suta pe an, începând cu data de 11 ianuarie 2023; mentinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei si în valuta ale institutiilor de credit” sunt hotarârile luate marti de Consiliul de administratie al Bancii Nationale a României.
Potrivit actualelor evaluari, rata anuala a inflatiei va scadea probabil în trimestrul I 2023 în linie cu cea mai recenta prognoza pe termen mediu (noiembrie 2022), dar va coborî semnificativ mai alert ulterior, ajungând la nivelul de o cifra înca din trimestrul III al anului curent, ca efect al prelungirii schemelor de plafonare si compensare a preturilor la energie pâna la 31 martie 2025, concomitent cu modificarea caracteristicilor acestora începând cu 1 ianuarie 2023.
În perspectiva apropiata, determinantii principali ai descresterii dinamicii anuale a inflatiei vor fi însa efectele de baza dezinflationiste asociate cresterilor ample consemnate anterior de preturile energiei si combustibililor, precum si trendul descendent relativ mai accentuat al cotatiei petrolului din ultimele luni.
Balanta riscurilor induse de socurile pe partea ofertei la adresa noii perspective a inflatiei este relativ echilibrata, date fiind evolutiile recente ale cotatiilor principalelor produse energetice si marfuri agroalimentare, precum si cele ale determinantilor majori ai acestora.
Razboiul din Ucraina si sanctiunile asociate continua însa sa genereze incertitudini si riscuri considerabile la adresa perspectivei activitatii economice, implicit a evolutiei pe termen mediu a inflatiei, prin efectele posibil mai mari exercitate asupra puterii de cumparare si încrederii consumatorilor, precum si asupra activitatii, profiturilor si planurilor de investitii ale firmelor, dar si prin potentiala afectare mai severa a economiei europene/globale si a perceptiei de risc asupra economiilor din regiune, cu impact nefavorabil asupra costurilor de finantare.
Totodata, absorbtia fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, este conditionata de îndeplinirea unor tinte si jaloane stricte în implementarea proiectelor. Ea este însa esentiala pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranzitiei energetice, precum si pentru contrabalansarea, cel putin partiala, a impactului contractionist al socurilor pe partea ofertei, amplificate de razboiul din Ucraina si de înasprirea conditiilor economice si financiare pe plan international.
Incertitudini si riscuri semnificative sunt asociate însa si conduitei politicii fiscale, date fiind, pe de o parte, tinta de deficit bugetar stabilita pentru 2023 în vederea continuarii consolidarii bugetare în contextul procedurii de deficit excesiv si al majorarii semnificative a costului finantarii, si, pe de alta parte, seturile de masuri de sprijin prevazute a fi aplicate ori prelungite în acest an, într-o conjunctura economica si sociala ce ramâne dificila pe plan intern si global, cu potentiale implicatii adverse asupra parametrilor bugetari.
Rata anuala a inflatiei a ajuns în noiembrie 2022 la 16,76-, peste nivelul prognozat, dupa ce în octombrie a scazut la 15,32-, de la 15,88- în septembrie. Cresterea a fost determinata si în acest interval mai cu seama de majorarea preturilor alimentelor, incluzând categoria LFO, dar si de scumpirea mai pronuntata a marfurilor nealimentare si a serviciilor de piata. Impactul lor a fost contrabalansat totusi consistent de scaderea dinamicii pretului combustibililor, pe fondul trendului descendent al cotatiei petrolului, precum si al plafonarii pretului lemnelor de foc.
Rata anuala a inflatiei calculata pe baza indicelui armonizat al preturilor de consum (IAPC – indicator al inflatiei pentru statele membre UE) a crescut în luna noiembrie 2022 la 14,6-, de la 13,4- în septembrie. Totodata, rata medie anuala a inflatiei IPC si cea calculata pe baza IAPC s-au marit în noiembrie la 13,1- si la 11,4-, de la 11,8-, respectiv 10,2- în septembrie 2022, ramânând însa la valori inferioare celor prevalente în regiune si în tarile baltice.
Activitatea economica a crescut în trimestrul III 2022 cu 1,3- fata de precedentele trei luni, la fel ca în trimestrul II, depasind astfel semnificativ previziunile, evolutie ce face probabila o noua marire a excedentului de cerere agregata în acest interval, contrar asteptarilor.
În schimb, fata de aceeasi perioada a anului anterior, cresterea PIB a continuat sa decelereze în trimestrul III 2022 – la 4- de la 5,1- în trimestrul II -, ramânând totusi însemnata din perspectiva istorica. Cresterea economica a fost sustinuta, de aceasta data, în principal de formarea bruta de capital fix, si doar în secundar de consumul gospodariilor populatiei, în timp ce evolutia exportului net a redevenit puternic contractionista, în conditiile în care dinamica anuala a volumului importului a depasit-o sensibil pe cea a volumului exportului de bunuri si servicii.
Efectivul salariatilor din economie a consemnat noi cresteri în septembrie-octombrie 2022, dar sensibil inferioare celor din primul semestru al anului, iar rata somajului BIM s-a marit foarte usor în octombrie-noiembrie, dupa scaderea ei pâna la 5,4- în trimestrul III. Totodata, intentiile de angajare pe orizontul apropiat de timp s-au redus din nou în decembrie 2022, dupa o redresare vizibila în precedentele doua luni, iar deficitul de forta de munca raportat de companii a stagnat în trimestrul IV 2022 la nivelul diminuat atins în intervalul anterior.
Dinamica anuala a creditului acordat sectorului privat si-a accelerat descresterea în primele doua luni ale trimestrului IV 2022, ajungând la 13,2- în noiembrie (16- în septembrie), ca urmare a decelerarii cresterii componentei în lei, contrabalansata totusi usor de prelungirea ascensiunii dinamicii înalte a creditului în valuta. Prin urmare, ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat a continuat sa se reduca lent, pâna la 69,4- în noiembrie, de la 70,6- în septembrie.