Rata anuala a inflatiei îsi va accelera probabil descresterea în urmatoarele luni, însa incertitudini sunt totusi asociate impactului prezumat al noii configuratii a schemelor de plafonare si compensare a preturilor la energie, arata Banca Nationala a României.
Consiliul de Administratie al Bancii Nationale a României a hotarât, marti, mentinerea ratei dobânzii de politica monetara la nivelul de 7- pe an. Banca centrala a mai decis totodata mentinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8- pe an si a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 6- pe an, precum si mentinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei si în valuta ale institutiilor de credit.
Scheme de plafonare a preturilor
”Potrivit actualelor evaluari, rata anuala a inflatiei îsi va accelera probabil descresterea în urmatoarele luni în linie cu cea mai recenta prognoza pe termen mediu (februarie 2023), sub influenta unor efecte de baza consistente si a corectiilor descendente ale cotatiilor unor marfuri, precum si pe fondul modificarii caracteristicilor schemelor de plafonare si compensare a preturilor la energie”, arata BNR.
Incertitudini sunt totusi asociate impactului prezumat al noii configuratii a schemelor de plafonare si compensare a preturilor la energie, iar balanta riscurilor induse de factori pe partea ofertei se înclina usor în sens ascendent în actuala conjunctura, date fiind inclusiv penuria de legume din Europa si reducerea livrarilor de petrol anuntata de tarile OPEC.
În acelasi timp, incertitudini si riscuri însemnate la adresa perspectivei activitatii economice, implicit a evolutiei pe termen mediu a inflatiei, continua sa genereze razboiul din Ucraina si sanctiunile asociate, iar altele decurg din turbulentele în sistemele bancare din SUA si Elvetia, ce ar putea exercita efecte adverse prin afectarea economiilor statelor dezvoltate si a perceptiei de risc asupra Europei Centrale si de Est, cu impact asupra costurilor de finantare.
Tinte si jaloane stricte
Totodata, absorbtia fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, este conditionata de îndeplinirea unor tinte si jaloane stricte în implementarea proiectelor. Ea este însa esentiala pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranzitiei energetice, dar si pentru contrabalansarea, cel putin partiala, a impactului contractionist al socurilor pe partea ofertei, amplificate de razboiul din Ucraina si de înasprirea conditiilor economice si financiare pe plan international.
Incertitudini si riscuri mari sunt asociate si conduitei politicii fiscale, date fiind, pe de o parte, tinta de deficit bugetar stabilita pentru 2023 în vederea continuarii consolidarii bugetare în contextul procedurii de deficit excesiv si al majorarii semnificative a costului finantarii, si, pe de alta parte, seturile de masuri de sprijin aplicate ori prelungite în acest an, într-o conjunctura economica si sociala dificila pe plan intern si global, cu potentiale implicatii adverse asupra parametrilor bugetari. Deosebit de relevante sunt deciziile de politica monetara ale Fed si BCE, care fac neclare miscarile de capital, precum si atitudinea bancilor centrale din regiune.