Curtea Constitutionala a admis miercuri, sesizarea Înaltei Curti de Casatie si Justitie (ÎCCJ) în legatura cu modificarile legii privind pensiile de serviciu. Presedintele CCR Marian Enache a explicat, într-o declaratie de presa ca actul normativ se va reîntoarce în Parlament pentru a fi pus în acord cu decizia Curtii.
„Curtea a retinut ca recalcularea pensiilor de serviciu aflate în plata afecteaza securitatea juridica în componenta de neretroactivitate a legii. Securitatea juridica cere si impune o protectie a garantiilor referitoare la conservarea dreptului care a fost dobândit prin emiterea deciziei de pensionare. Curtea a mai observat ca partea necontributiva a pensiei de serviciu poate face parte unei impozitari distincte fata de partea sa contributiva, conditionat de aplicarea acesteia tuturor categoriilor de beneficiari ai pensiilor de serviciu, fara distinctie. Legea criticata introduce astfel o impozitare, însa nu stabileste cu claritate baza de impunere, ceea ce este contract exigentelor de calitate a legii”, a afirmat Marian Enache
Presedintele CCR a mai precizat ca institutia „a mai retinut ca impozitarea nu poate avea un caracter sanctionator pentru ca se ajunge practic la o regândire si restructurare indirecta a însasi bazei de calcul a pensiei de serviciu”.
„Ca efect al deciziei, legea se va întoarce în Parlament pentru fi pusa în acord cu decizia Curtii, conform articolului 147 alineatul 2 din Constitutia României. Evident ca argumentatia pe larg si rationamentele care fundamenteaza aceasta decizie va face obiectul deciziei finale care va fi publicata în Monitorul Oficial, a completat Enache.
„Obiectia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii pentru modificarea si completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu si a Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal, obiectie formulata de Înalta Curte de Casatie si Justitie”, arata ordinea de zi a sedintei de miercuri a Curtii Constitutionale.
Pe 29 iunie, ÎCCJ a anuntat ca a decis sa sesizeze Curtea Constitutionala în legatura cu modificarile legii privind pensiile de serviciu, dar si a legii privind cumulul pensiei cu salariul. Ambele legi au trecut în 28 iunie de Parlament, fiind în faza de control al constitutionalitatii, înainte de a fi trimise presedintelui Klaus Iohannis pentru promulgare.
”La data de 29.06.2023, ora 13.00, constituita în Sectii Unite, în conformitate cu prevederile art. 27 lit b din Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciara, În temeiul art. 146 lit. a) din Constitutia României si art. 15 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicata, Cu participarea unui numar de 87 de judecatori, cu respectarea cerintelor de cvorum prevazute de lege, Înalta Curte de Casatie si Justitie a decis, în unanimitate, sesizarea Curtii Constitutionale a României pentru controlul constitutionalitatii, înainte de promulgare în ceea ce priveste: l Legea pentru modificarea si completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu si a Legii nr. 277/2015 privind Codul fiscal (PL-x nr.244/2023); Legea privind unele masuri pentru continuarea activitatii de catre persoanele care îndeplinesc conditiile de pensionare”, conform unui comunicat al ÎCCJ.
În ambele cazuri este vorba despre actele normative în întregime, conform ÎCCJ.
Ce argumenteaza ÎCCJ privind sesizarea pe legea pentru modificarea si completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu si a Codului fiscal
Înalta Curte de Casatie si Justitiei precizeaza ca „sesizarea de neconstitutionalitate priveste actul normativ în întregime, retinându-se de catre Sectiile Unite atât vicii de neconstitutionalitate de natura extrinseca, cât si intrinseca”.
Sub primul aspect, a fost avuta în vedere existenta urmatoarelor motive de constitutionalitate extrinseca:
– Caracterul eterogen al legii si nesocotirea principiului unicitatii reglementarii. Încalcarea art.1 alin.(5) privind principiul legalitatii coroborat cu art .147 alin. (4) din Constitutia României referitor la caracterul obligatoriu al deciziilor Curtii Constitutionale.
– Încalcarea prevederilor art. 75 alin.(1) cu referire la art.73 alin.(3) lit. l) din Constitutia României, prin nerespectarea ordinii de sesizare a celor doua Camere ale Parlamentului.
– Încalcarea art. 1 alin. (3) si (5) din Constitutie sub aspectul claritatii si previzibilitatii normei juridice.
De asemenea, instanta suprema a constatat ca se impune examinarea urmatoarelor motive de neconstitutionalitate intrinseca:
„- Încalcarea art. 124 alin. (3) prin raportare la art. 1 alin. (3) si (5) din Constitutie referitoare la independenta justitiei si la statul de drept.
– Încalcarea art. 44 din Constitutie si art. 1 din Protocolul aditional nr. 1 la Conventia europeana pentru apararea drepturilor omului si libertatilor fundamentale, prin dispozitiile art.I pct.2 din Lege, cu referire la abrogarea alin. (2) al art. 211 din Legea nr. 303/2022 si ale art.I pct. 4 din Lege, cu referire la art. 211 alin. (41) din Legea nr. 303/2022.
– Încalcarea principiului egalitatii în drepturi prevazut de dispozitiile art.16 coroborat cu art.53 din Constitutie.
– Încalcarea dispozitiilor art. 1 alin. (5), art. 16 alin. (1) si art. 56 alin. (2) din Constitutie prin prevederile art.XIII din Lege cu referire la art.101 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal.
– Încalcarea art. 1 alin. (4) din Constitutie privind principiul separatiei si echilibrului puterilor, referitor la cooperarea loiala si respectul reciproc între autoritatile statului, inclusiv prin raportare la dispozitiile art. 147 din Constitutie”.
Sesizarea ÎCCJ pe legea care interzice cumulul pensiei cu salariul va fi discutata de catre CCR pe 21 septembrie.