Eurostat a dat publicitatii marti raportul ”Cifrele esentiale ale UE”.
Editia din 2023 descrie situatia din Uniune pe baza celor mai recente date (2021 sau 2022,în functie de sursa), prezentând modul în care statele membre recupereaza efectele crizei COVID-19 si sufera impactul agresiunii ruse împotriva Ucrainei.
În ceea ce priveste sectiunea referitoare la inflatie, preturi si cheltuieli ale gospodariilor, România sta bine si foarte bine în comparatie cu regiunea sau UE.
Rata inflatiei în România, peste media UE, dar sub media regiunii
Inflatia în UE a fost relativ modesta în perioada 2015–2020. Ulterior, aceasta s-a accelerat, iar pâna în decembrie 2021 atingea o medie UE de 5,3 -.
Acest model a continuat în 2022, pe masura ce cresterile preturilor au continuat pâna la un vârf atins în octombrie, când rata inflatiei a atins o medie UE de 11,5 -. Preturile au crescut în UE cu 0,7 – în 2020, 2,9 – în 2021 si 9,2 – în 2022.
Cresteri de preturi de doua cifre au fost observate în 12 dintre statele membre ale UE în 2022, cu cea mai mare inflatie anuala în Estonia, de 19,4 -. Cu o inflatie de 12- în 2022, România s-a situat deasupra mediei europene, dar în urma vecinilor din regiune – Bulgaria, Polonia, Ungaria.
Rata inflatiei arata modificarea pretului unui cos al bunurilor si serviciilor de consum.
Preturile de consum: cele mai mari cresteri din UE la energie si locuirece s-a scumpit cel mai mult în UE în 2022
În 2022, rata globala a inflatiei a UE (acoperind toate articole) a fost de 9,2 -. Cresterea brusca a preturilor totale experimentata în anii 2021 si 2022 nu a fost uniforma, cu diferente importante între diferitele componentele care alcatuiesc indicele preturilor de consum- parte dintre aceste diferente fiind legate de impactul agresiunii militare ruse împotriva Ucrainei.
Preturile locuintelor, apei si energiei au crescut cu 18,0 – în întreaga UE în 2022, preturile transporturilor au crescut cu 12,1 – si pretul alimentelor si al bauturilor nealcoolice au crescut cu 11,9 -.
La celalalt capat al gamei, cresterea pretului educatiei, sanatatii si a îmbracamintei si încaltamintei au fost relativ redus (în intervalul 2,0-3,0-), înregistrându-se o singura scadere modesta (cu 0,1-) la pretul comunicatiilor.
România, cel mai bine la nivelul preturilor comparate
Indicii de nivel de pret masoara diferentele de pret între tari; acestea sunt exprimate ca procent din preturile pentru media UE, care este egala cu 100.
Indicele global al preturilor a fost cel mai ridicat în Luxemburg, Irlanda si Danemarca, toate cu valori care erau cu peste 40 – peste media UE. Nivelurile preturilor au fost în jur de jumatate din media UE în România si Bulgaria.
În ceea ce priveste nivelurile preturilor la alimente si bauturi nealcoolice, ele mai mari au fost în Luxemburg (cu 25 – peste media UE) si cel mai scazute în România (cu 30 – mai jos).
Pretul locuintelor, apei si energiei a prezentat o variatie mai mare, de la 94 – peste media UE în Irlanda pâna la 64 – sub media UE în Bulgaria.
Mai mult, pe cursdeguvernare