Armenia si Azerbaidjanul au raportat, marti, aproape 100 de morti în rândul trupelor, în cele mai grave lupte de la razboiul din 2020 pentru regiunea disputata Nagorno-Karabah, transmite AFP.
Ultimul val de lupte asupra enclavei tensionate din Azerbaidjan, populata de armeni, s-a încheiat cu un armistitiu fragil mediat de Rusia. Dar marti, Ministerul Apararii de la Baku a declarat ca „50 de militari azeri au murit ca urmare a provocarii pe scara larga a Armeniei”, în timp ce Armenia a raportat anterior moartea a cel putin 49 dintre soldatii sai.
Azerbaidjanul a acuzat Armenia ca a încalcat armistitiul dupa o noapte de confruntari care au reaprins temerile privind un nou conflict total între dusmanii istorici. Rusia a declarat ca a ajuns la un acord de încetare a focului între partile beligerante care a adus câteva ore de calm relativ, dar Azerbaidjanul a acuzat ulterior fortele armenesti de încalcarea „intensa” a acordului.
„În pofida declararii unei încetari a focului începând cu ora 09:00 (ora Moscovei, 06.00 GMT), Armenia încalca intensiv încetarea focului de-a lungul frontierei, folosind artileria si alte arme grele”, a declarat armata de la Baku. Armenia a cerut ajutorul liderilor mondiali dupa izbucnirea luptelor, acuzând Azerbaidjanul ca încearca sa avanseze pe teritoriul sau.
Secretarul de stat american Antony Blinken i-a sunat marti pe liderii celor doua tari, purtatorul sau de cuvânt declarând ca Washingtonul va „face presiuni pentru oprirea imediata a luptelor si pentru o solutionare a conflictului de pace” între vecini.
Presedintele francez Emmanuel Macron l-a sunat marti pe omologul sau din Azerbaidjan, Ilham Aliyev, pentru a-si exprima „marea îngrijorare” si pentru a îndemna la „revenirea la respectarea încetarii focului”.
De asemenea, el a facut apel la intensificarea negocierilor si s-a oferit sa contribuie alaturi de Uniunea Europeana, a precizat Elysee. Premierul armean Nikol Pashinyan vorbise anterior cu Macron, precum si cu liderul rus Vladimir Putin si cu Blinken pentru a cere un raspuns la „actele agresive ale Azerbaidjanului”.
Escaladarea de marti a avut loc în conditiile în care cel mai apropiat aliat al Erevanului, Moscova – care a desfasurat mii de pacificatori în regiune dupa razboiul din 2020 – este distrasa de invazia sa din Ucraina, care dureaza de sase luni. Ministerul Apararii din Armenia a declarat ca ciocnirile s-au diminuat dupa încetarea focului, dar ca situatia de la granita este în continuare „extrem de tensionata”.
Ministerul Apararii de la Erevan a declarat ca ciocnirile au început marti dimineata devreme, teritoriul armean fiind supus unor tiruri de artilerie, mortiere si drone în directia oraselor Goris, Sotk si Jermuk.
„Inamicul încearca sa avanseze” pe teritoriul armean, a precizat miniterul într-un comunicat. Cu toate acestea, Azerbaidjanul a acuzat Armenia de „acte subversive pe scara larga” în apropierea districtelor Dashkesan, Kelbajar si Lachin si a declarat ca fortele sale armate iau „masuri limitate si directionate, neutralizând pozitiile de tragere armenesti”.
Turcia, sponsorul politic si militar de lunga durata al Baku, a acuzat Armenia si a îndemnat-o în schimb sa „se concentreze asupra negocierilor de pace”. Iranul, care are o granita comuna cu ambele tari, a îndemnat la „retinere” si la o „rezolvare pasnica” a luptelor.
UE si Natiunile Unite si-au exprimat îngrijorarea cu privire la escaladarea situatiei si au solicitat încetarea luptelor. Înainte de a fi anuntata încetarea focului, Consiliul de securitate al Armeniei a cerut ajutor militar din partea Moscovei, care este obligata, în temeiul unui tratat, sa apere Armenia în cazul unei invazii straine.
Saptamâna trecuta, Armenia a acuzat Azerbaidjanul de uciderea unuia dintre soldatii sai într-un schimb de focuri la frontiera. În august, Azerbaidjanul a declarat ca a pierdut un soldat, iar armata din Karabah a declarat ca doi dintre soldatii sai au fost ucisi si mai mult de o duzina au fost raniti. Vecinii au purtat doua razboaie – în anii 1990 si în 2020 – pentru aceasta regiune.
Cele sase saptamâni de lupte brutale din toamna anului 2020 s-au încheiat cu o încetare a focului mediata de Rusia.
În cadrul acordului, Armenia a cedat portiuni de teritoriu pe care le-a controlat timp de decenii, iar Moscova a desfasurat aproximativ 2.000 de pacificatori rusi pentru a supraveghea armistitiul fragil.
În timpul discutiilor mediate de UE la Bruxelles în mai si aprilie, Aliyev si Pashinyan au convenit sa „avanseze discutiile” privind un viitor tratat de pace.
Separatistii etnici armeni din Nagorno-Karabah s-au desprins de Azerbaidjan odata cu prabusirea Uniunii Sovietice în 1991. Conflictul care a urmat s-a soldat cu aproximativ 30.000 de morti.