Un studiu despre valorile moldovenilor scoate la iveala o situatie care îi va surprinde pe multi: moldovenii sunt cei mai harnici dintre toate regiunile României. În Occident, un migrant român din trei provine din unul dintre cele opt judete ale Moldovei Istorice.
An de an, de treizeci de ani, cei mai harnici si în acelasi timp cei mai saraci ex-locuitori ai României, migrantii moldoveni trimit câteva miliarde de euro în Bugetul national, prin remitente ce se convertesc în cea mai mare parte în consum, se arata într-un studiu pe care Miscarea pentru Dezvoltarea Moldovei, despre valorile moldovenilor, îl pregateste în aceasta perioada.
”An de an, noi, moldovenii, murim pe strazi prost edificate în asteptarea autostrazilor, ramânem prosti din lipsa accesului la un sistem de învatamânt performant (cel mai finantat e în Muntenia si Ardeal) si devenim si mai saraci din cauza regresului economic al regiunii”, Alexandru Laurentiu Cohal, cercetator la Institutul de Filologie Româna „A. Philippide” – Academia Româna, filiala Iasi.
Revenind la bani. Populatia din regiunea Moldova este unul dintre cei mai importanti finantatori ai bugetului întregii Românii, spune cercetatorul iesean, deoarece banii trimisi de migranti familiilor lor de la Iasi, Botosani, Focsani etc. se duc – prin taxare – la bugetul National, si nu la bugetul moldovean.
”Baietii de la Bucuresti, cu alti baieti de prin Transilvania, au grija sa-i împarta pentru binele lor, pe când noi, moldovenii, nu mai vedem mare lucru din acesti bani. Asa stând lucrurile, în asteptarea regionalizarii, as propune, pentru început, un pas pentru îndreptarea lucrurilor: banii taxati aici, în Moldova, sa „ramâna” în Moldova. Numai o parte rezonabila din acesti bani sa mearga la bugetul national, sub forma de contributie la politica externa si aparare. Grosul sa „stea” în regiune, în folosul celor harnici si muncitori”, spune Alexandru Laurentiu Cohal.
Potrivit datelor furnizate de World Values Survey (2010-2014), românii se declara în general atasati de valoarea ”muncii”, însa moldovenii sunt cei mai relationati cu aceasta. Fata de Muntenia, si Moldova si Transilvania stau mai prost la indicatorul ”încredere” în oameni; valori similare se pot vedea, pe regiuni, la indicatoarele spirit de ”comunitate” (în ce masura se vad ei parte a comunitatii) si spirit de ”independenta” (valoare transmisa copiilor).
Potrivit studiului, dintre judetele Moldovei, cel mai bine la capitolul Munca stau cei din Neamt, botosanenii fiind pe ultimul loc (indicator 46 fata de 75 la Neamt). Mult mai bine stau locuitorii judetului Botosani la spiritul de ”comunitate” (33 la Botosani fata de 50 la Vaslui si 8 în Vrancea), însa indicatorii sunt extrem de mici la spiritul de ”independenta” (8 la Botosani, 48 la Bacau). Si la ”încredere” indicatorul este foarte mic la Botosani (4 la Botosani, fata de 13 la Iasi).
SURSA: botosaneanul.ro